În urmă cu un an, la mijlocul lunii martie,
sprijiniţi de Universitatea de Medicină şi
Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti,
am lansat împreună cu dumneavoastră
un proiect editorial ambiţios şi provocator:
o revistă de informare gratuită, utilă
medicilor în principal prin evenimentele şi
cursurile medicale prezentate la timp.
Număr de număr, am încercat să vă
înfăţişăm faţa frumoasă a medicinei
(interviurile cu personalităţi din lumea
medicală, tinerii care promit, simpozioane
şi congrese) şi mai puţin problemele
grave, scandaloase, cu care se confruntă
sistemul sanitar (lipsa banilor şi a sprijinului
guvernamental, salarizarea precară,
prigonirea medicilor prin înscenarea unor
acţiuni de mituire şi multe altele). Cred că
principala motivaţie ce justifică atitudinea
noastră este aceea că, în aceste condiţii
grele pentru orice medic, mai mult ca
oricând avem nevoie să cunoaştem
lucrurile plăcute ce ne ajută să sperăm la
mai bine şi să trecem peste încercările
cotidiene.
Totuşi, nu ne permitem să fim indiferenţi
faţă de aceste probleme mai ales când
ele se acutizează şi se agravează. În
acest sens, trebuie să amintim protestul
justificat al medicilor de familie faţă de
infimul buget de practică şi criza medicamentelor |
 |
şi materialelor din spitale, ce ani
de-a rândul au acumulat datorii imposibil
de rambursat.
Din nefericire, ceea ce massmedia aduce
la cunoştinţa publicului privind starea
actuală a sistemului sanitar, reprezintă
doar vârful icebergului. Astfel, deficitul
financiar fără precedent ce a impus
măsuri urgente luate la nivel politic înalt,
mai mult disperate decât eficiente
precum restructurarea spitalelor
"nerentabile", constituie o soluţionare de
moment a efectelor şi nicidecum o
rezolvare a cauzelor acestui fenomen.
Hipermediatizarea şi focalizarea "crizei
spitalelor" diluează protestul medicilor de
familie şi micşorează magnitudinea problemelor
cu care se confruntă asistenţa
medicală primară, acolo unde ar trebui să
fie epicentrul politicii sanitare.
Trist este că şi de aceată dată s-a
demascat lipsa unităţii şi coalizării
medicilor, motiv pentru care protestul
medicilor de familie a fost tratat ca un
fenomen răzleţ, excepţional, şi nu ca unul
ce priveşte întreg personalul din acest
domeniu.
Cu speranţa unei primăveri timpurii şi
calde,
Silviu Stanciu |
