|
Multe s-au spus despre Vioxx în ultima
lună, mai mult în presa
internaţională de specialitate şi foarte
puţin în mass-media românească, de
când compania producătoare Merck
Sharp&Dohme a decis retragerea din
proprie iniţiativă de pe toate pieţele în
care a fost comercializat. Noi, la rândul
nostru, publicăm la rubrica
"Medicina Bazată pe Dovezi" un
material semnat de cineva priceput în
interpretarea dovezilor, care nu face
altceva decât o analiză exigentă din
punct de vedere ştiinţific a acestei
probleme. Eu aş vrea să fiu ceva mai
pragmatic şi să privesc lucrurile din
perspectiva medicilor care au prescris,
dar mai ales a pacienţilor din
România care au primit acest
medicament. Mai întâi de toate, plec
de la faptul că mai toţi medicii din
România au primit câte o scrisoare de
la compania MSD care anunţa
retragerea rofecoxibului datorită faptului
că rezultatele studiului APPROVe
(studiu clinic prospectiv, randomizat,
cu control placebo şi cu durata de 3
ani) au arătat un risc relativ crescut
comparativ cu placebo de evenimente
cardiovasculare, ce au apărut după
18 luni de tratament cu 25 mg rofecoxib,
zilnic. Contaminat de literatura
internaţională, m-am întrebat care
este magnitudinea acestei |
 |
probleme
în România şi câţi pacienţi «au consumat» rofecoxib (datele statistice
înregistrează în USA aproximativ 10
milioane de prescripţii lunare pentru
Vioxx iar dacă folosim rezultatele din
APPROVe - 16 infarcte miocardice şi
AVC la 1000 pacienţi trataţi cu Vioxx -
riscul evenimentelor cardiovasculare
ar fi de 160.000 la 10.000.000, adică
o adevărată problemă de sănătate
publică). Având în vedere că deocamdată
în ţara noastră nu există date
centralizate care să aprecieze obiectiv
numărul total al «consumatorilor» de
Vioxx, cred că vă pot da un răspuns
intuitiv legat de magnitudinea problemei.
Vă asigur astfel că, în România,
posibilele reacţii adverse cardiovasculare
nu constituie o problemnă de
sănătate publică din cel puţin trei
motive: preţul crescut şi administrarea
pe termen scurt (mă întreb
câte persoane au primit indicaţie de
tratament peste 18 luni dar mai ales
câţi dintre pacienţi le-au şi respectat),
existenţa alternativelor terapeutice
ieftine, şi nu în ultimul rând, particularitatea
pacientului nostru de a-şi
ignora bolile şi riscurile lor şi de a da
dovada de o complianţă la tratament
extrem de redusă.
Iată că de data aceasta, condiţiile
socio-economice şi educaţionale precare
influenţează în mod pozitiv
starea de sănătate a populaţiei din
România. |
