 |
|
|
|
|
Lansarea Institutului Român al
Sindromului Metabolic
Interviu cu prof. dr. Eduard Apetrei
|
Pe data de 21 februarie, la
Academia Română a avut loc ceremonia
de înfiinţare a Institutului
Român al Sindromului Metabolic,
al cărui co-preşedinte sunteţi. In
primul rand, pentru a pune
lucrurile în perspectivă, aş dori să
vă întreb care este magnitudinea
problemei sindromului metabolic
în lume, şi care sunt datele pentru
România?
Intr-adevăr, pe data de 21 februarie
s-a lansat Institutul Român al
Sindromului Metabolic. Ce reprezintă
acest lucru? Înseamnă specialişti
diferiţi (cardiologi, diabetologi, specialiş
ti în boli de nutriţie sau farmacologie
clinică) care îşi unesc eforturile
pentru a stăpâni un fenomen
care este deja cunoscut pentru
realizarea celei mai mari mortalitati în
toate ţările avansate. Ateroscleroza şi
complicaţia sa aterotromboza
reprezintă ucigaşul numărul unu în
ţările civilizate. Am învăţat o lecţie
foarte frumoasă că oprind factorii de
risc cardiovascular, mortalitatea cardiovasculară
scade. Cu toate acestea,
suntem printre ţările în care mortalitatea
cardiovasculară creşte, chiar
dacă în ultimii ani asistăm la un fel
de platou. Procentul este imens.
Dacă în celelalte ţări avansate procentul
este în jur de 40%, la noi mortalitatea
cardiovasculară este de 60-
65% din mortalitatea generală.
Estimările făcute pe baza cuno-
ştinţelor noastre actuale, arată că, în
anul 2020, procentul bolnavilor cu
boli cardiovasculare va creşte în continuare,
iar explicaţia este dată de
faptul că vârsta populaţiei va creşte,
fenomen de îmbătrânire, deşi firesc
şi dorit de toată lumea, cu consecinţe
negative. Pentru a stăpâni acest
fenomen, trebuie să identificăm factorii
de risc, |
|
|
|
şi mai ales să-i stăpânim. S-a observat că factori de
risc cum ar fi dislipidemia, hipertensiunea
arterială, glicemia crescută şi
supraponderea - obezitatea, dacă se
regăsesc la acelaşi bolnav, pot crea
un risc cardiovascular mai mare
decât fiecare în parte sau decât o
simplă sumă a lor. În urmă cu 10 ani,
obezitatea nu era în rândul factorilor
de risc, dar când în America s-a
văzut că incidenţa bolilor cardiovasculare
creşte, creşterea prevalenţei
obezităţii a devenit un semnal de
alarmă. Astfel încât această constelaţ
ie de factori de risc (aşa cum se
vad şi în tabel), prezenţi la acelaşi
individ, creează un risc crescut pentru
îmbolnăvirea vaselor, şi astfel a
organelor irigate de acestea.
Prevalenţa sindromului metabolic la
nivel mondial este în jur de 25%, şi la
fel este şi în Romania, pe baza
datelor studiului pe care îl
desfăşurăm de mai mulţi ani la
Urziceni. Acest Institut al Sindromului
Metabolic este inspirat de fapt dintr-o
idee pe care a avut-o o companie
farmaceutică, să reunească |
|
specialişti din domeniile menţionate,
şi să creeze un Institut al Sindromului
Metabolic la nivel internaţional, al
cărui preşedinte este prof. dr. Philip
Barter. Institutul lansat acum în
România este printre primele care se
fac în Europa, şi profesorii Jean-
Pierre Després (vicepreşedintele
Institutului) şi Jean-Claude Coubard
(secretarul general) au rămas impresionaţ
i de ideea noastră. Institutul
este constituit cu sprijinul Academiei
Române, care a înţeles acest
fenomen, din cadrul caruia i-aş numi
pe Acad. Maya Simionescu şi Acad.
Prof.dr. Constantin Popa. Specialişti
de înaltă ţinută din ţară au fost de
acord cu acest proiect, iar Consiliul
Ştiinţific al Institutului a fost realizat
anul trecut la Congresul Român de
Cardiologie. Personalităţi de prestigiu,
creatorii Institutului internaţional au
fost prezenţi la lansare.
Aş vrea să fac o remarcă: lumea
medicală se zbate foarte mult pentru
a stăpâni bolile cardiovasculare. N-aş
putea să spun acelaşi lucru despre
lumea non-medicală. Lumea medicală, |
| | | |
Pagina următoare» |
|
|
|
|
