Stetoscop Vineri, 10 septembrie 2010  

Cititi cel mai recent numar al revisteiAici gasiti numerele anterioareAbonamenteCe si unde se intampla in viata medicilorDocumentare medicalaForumRevista in format pdfDespre aceasta revista
Stetoscop


Nr. 40-41 » PROIECTE DE SUCCES



Spitalul Euroclinic... (continuare)


Doctor Radu Dop,
directorul general
al Spitalului Euroclinic


financiară. Ne preocupă să menţinem în condiţii foarte bune pe de o parte raporturile cu casa privată de asigură ri, pe de altă parte cu "consumatorii" care sunt avizaţi, ştiu ce să ceară şi nu mai acceptă să le dai orice. Astfel am ajuns să utilizăm eficient capitalul şi să maximizăm paleta de servicii medicale.



Cine lucrează aici şi care sunt condiţiile?
Resursele noastre umane vor fi alcă- tuite din 200 persoane dintre care 30 doctori, 90-100 asistente, restul personal auxiliar. Avem o reţea internă de calculatoare puternice, cu transmisie aproape instantanee a datelor, o reţea wireless în care fişa pacientului poate fi descărcată pe device-ul doctorului iar examenul imagistic sau imagini din sala de operaţie pot fi văzute în timp real.
În plus, tot ceea ce facem se bazează pe protocoale. Avem 600 protocoale din ziua 0 de funcţionare care ne
permit să abordăm rapid după deschidere procesul de acreditare ISO. Personalul este selectat si pregătit cu un program dur. Sistemul de evaluare are 4 trepte iar la ultimul nivel suntem capabili să măsurăm efectele economice ale performanţei angajatului.
Personalul medical din staff-tineri cu bun potenţial de dezvoltare-are rolul de a facilita pentru început prezenţa de la distanţă a medicilor colaboratori. Criteriile de selectare a acestor tineri au fost: profesionale, psihologice, abilităţi de comunicare generală, de comunicare specifică profesională, comportament, aparenţă, limbi străine şi utilizarea calculatorului. Medicii colaboratori au fost selectaţi în funcţie de studiul pieţei, informaţii directe, informaţii din CV (pregătire, perfecţionare, activitate ştiinţifică, titluri academice, contribuţii la manifestă ri interne şi internaţionale, stagii în străinătate, performanţă medicală). La final am realizat grila de competenţ e pe baza datelor furnizate de candidat ce conţine primele 10 proceduri pe care fiecare medic le realizează cel mai bine. La sfârşitul anului un board academic validează această grilă de competenţe.

Care este publicul ţintă, care sunt pacienţii vizaţi ? Vrem mai mult decât să identificăm un potenţial client. Vrem să schimbăm oamenii prin ridicarea orizontului lor, prin introducerea gândirii pe termen lung. Ne adresăm unor oameni care au înţeles că trebuie să se gândească nu numai la ziua de azi, ci şi la viitor. Avem probabil patru categorii de pacienţi. Unii sunt pacienţii asiguraţi la firme de asigurări private. Apoi, pacientul care-şi poate permite să platească singur, care vine şi solicită servicii de sănătate. Trei, instituţia care angajează servicii pentru stafful respectiv, aşa-numitele prepaid services sau corporate (pentru ambasade, companii, agenţii internaţionale etc.). A patra categorie, pacienţii care vin
după doctorul pe care îl doresc dar solicită condiţii mai bune decât în instituţiile publice.

Este foarte important să ridici standardul instituţiei în timp

Cât timp a durat realizarea proiectului şi care au fost dificultăţile?
Conceptul s-a născut in ‘97-‘98 cu tatonarea posibilităţii inserţiei unui asemenea model în România. Construcţ ia a început în 2002, trebuia să fie gata în primăvara lui 2004 dar planul de-acasă nu se potriveşte cu cel din supermarket deci am deschis în 2005.
Dificultăţile au fost: sistemul legislativ care se află în urma necesităţilor, discrepanţa între potenţialul din public şi mentalitatea personalului medical de a aborda practica privată, birocraţia.

Ce calităţi manageriale trebuie să aibă un antreprenor în domeniu şi ce sfat le-aţi da medicilor care vor să pornească un proiect privat?
Calităţile sunt date de simţul realităţii. Trebuie să ai ochi să vezi, cap să înţelegi şi suflet să schimbi realitatea. Iar când toate trei sunt înfăptuite, să-ţi dai seama că realitatea este deja alta şi s-o iei de la capăt. Medicul antreprenor trebuie să cunoască situtaţia locală, să caute modele, să compare cu realitatea, să elimine ceea ce nu are valoare, să-şi facă planul de business şi să facă rost de surse de finanţare. Apoi să-şi monitorizeze activitatea şi să fie permanent nemulţumit, să uite că are succes.
Rolul antreprenorului este organizarea şi controlul calităţii. Nu poate rămâne în business decât dacă gândeş te fluxuri şi costuri pe parcursul activităţii şi ştie că tot ce câştigă în primii 3-4 ani trebuie să reinvestească. Este foarte important să creşti standardul în timp.

A consemnat
Olivia Sgarbură


«Pagina precedentă