Sunteţi unul dintre medicii români
care au publicat mult în reviste
medicale internaţionale importante.
Credeţi ca dictonul "Publish
or perish" se referă mai degrabă la
calitate decât la cantitate?
Sunt unul dintre medicii români care
au publicat. Mult, puţin, e greu de
apreciat. Depinde la cine te raportezi.
La ora actuală, la nivel internaţional,
calitatea articolelor publicate este
foarte bine cuantificată. Există,
de exemplu, o bază de date în
Statele Unite (ISI) unde sunt introduse
toate revistele importante
din lume. Acestea sunt ierarhizate
în funcţie de impactul cita-
ţional pe care îl au, adică de cât
de repede şi cât de des articolele
publicate într-o anumită revistă
sunt preluate/citate în alte articole.
Mai mult, fiecare autor din
baza de date poate şti exact câte
articole a publicat şi cât de des a
fost citat şi de către cine. Majoritatea
ţărilor europene evaluează
personalul academic în funcţie de
impactul citaţional al revistelor în
care aceştia au publicat şi în
funcţie de numărul de citaţii din
baza de date ISI. În acest fel se
cuantifică atât cantitatea cât şi
calitatea articolelor publicate. Astfel,
de exemplu, în Grecia nu poţi ajunge
profesor universitar dacă articolele pe
care le-ai publicat nu au fost citate
de cel puţin 50 de ori în literatura
internaţională. Probabil că un sistem
similar ar trebui introdus şi la noi
pentru a stimula cercetarea ştiinţifică
medicală.
Vedem cu regret că cercetarea
medicală românească nu reuşeşte
încă să depăşească anumite "limite",
exprimate în principal prin
raritatea publicării de studii originale
"100% |
 |
Fabricat în România" în reviste medicale internaţionale
de prestigiu. Aţi identificat în timp
anumite cauze? Şi mai ales, care
ar putea fi soluţia/soluţiile?
O să fiu scurt. Cauzele majore sunt:
(1) lipsa finanţării corespunzătoare; (2)
lipsa unui cadru adecvat;
(3) lipsa unui sistem de stimulare.
Soluţiile există. În primul rând trebuie
utilizate noi surse de finanţare.
Acestea sunt reprezentate de
proiectele internaţionale (cum este FP
6 şi va fi FP 7) şi de marile firme farmaceutice
internaţionale. Atragerea de
fonduri de la firmele farmaceutice are
avantajul major că nu implică un
aparat contabil complex şi că oferă
condiţii mult mai laxe în utilizarea
acestor fonduri. De altfel, în prezent
există numeroase studii multicentrice
internaţionale care se desfăşoară în
România. Acestea sunt sponsorizate
de către firmele farmaceutice.
Introducerea prin lege a unui sistem
prin care o parte din aceste fonduri să
se întoarcă spre unităţile de cercetare
este prioritară. În plus, aplicarea cu |
|
proiecte proprii la fondurile de cercetare
ale acestor firme ar putea
reprezenta o altă sursă importantă de
finanţare. În al doilea rând, trebuie
restructurate unităţile de cercetare şi
atribuţiile cercetătorilor ştiinţifici din
domeniul medical. De cele mai multe
ori, aceste unităţi există în fapt doar
pe hârtie. Ele trebuie structurate la
nivelul spitalelor mari, punându-se la
dispoziţia lor spaţii corespunzătoare,
aparat contabil şi birocratic,
statisticieni, precum şi structuri
care să poată organiza şi
evalua cercetarea desfă-
şurată. În plus, cercetătorii
ştiinţifici pierduţi prin diferite
spitale, care la ora actuală
sunt utilizaţi pentru activităţi
de îngrijire a pacienţilor, de
cele mai multe ori de nivelul
unui medic rezident, iar uneori,
în cel mai bun caz, pentru
activităţi didactice, trebuie
reorientaţi către cercetare.
Şi astfel ajungem la al
treilea punct, şi anume
structurarea unui sistem de
stimulare a cercetării ştiin-
ţifice medicale. Aceasta se
poate realiza prin crearea
unui cadru legislativ în care o
parte din fondurile atrase în cercetare
să fie utilizate, în mod direct, pentru
creşterea veniturilor cercetătorilor.
Bineînţeles, existenţa unui sistem
stimulativ de evaluare a cercetării
este, de asemenea, obligatorie. În
final, aş vrea să comentez foarte pe
scurt afirmaţia dumneavoastră "100%
Fabricat în România". Cercetarea
medicală s-a internaţionalizat şi, în
consecinţă, studiile majore publicate
sunt de cele mai multe rezultatul unei
vaste colaborări internaţionale. Important
este pentru noi să ajungem să
facem parte din acest circuit interna-
ţional al cercetării ştiinţifice medicale. |
