Stetoscop: Nr. 48


		Sâmbătă, 31 iulie 2010

Relevanţa factorului de impact al jurnalelor în evaluarea cercetării ştiinţifice bio-medicale

Cassian Sitaru¹ Stefan E. Szedlacsek² ¹Clinica de Dermatologie, Universitatea din Lübeck, Germania ²Laboratorul de Enzimologie, Institutul de Biochimie al Academiei Romane, Bucureşti Rezumat Se impun măsuri radicale de reformă pentru îmbunătăţirea sistemului de cercetare românesc, datorită situaţiei dramatice în care acesta se găseşte. Prin astfel de măsuri se speră transformarea cercetării ştiinţifice româneşti într-un pilon al dezvoltării economice, aşa cum se întâmplă în ţările dezvoltateş i în multe din ţările în curs de dezvoltare. Situaţia dificilă în care se găseşte cercetarea românească se datorează în primul rând unei evaluări improprii, subiective, a activităţii de cercetare. Această evaluare stă la baza avansării în funţie a profesioniştilor din sistemul de cercetare şi a obţinerii de fonduri pentru proiectele de cercetare propuse de oamenii de ştiinţă sau de instituţiile de care aceştia aparţin. După cum este bine cunoscut, rezultatele cercetării ştiinţifice sunt comunicate la reuniunile de specialitate şi/sau publicate în reviste ştiinţifice. Valoarea unei activităţi de cercetare finalizate este reflectată în primul rând de valoarea revistei de specialitate în care au fost publicate rezultatele obţinute în urma acelei activităţi. Evaluarea obiectivă a activităţii unui cercetător sau a unui colectiv de cercetare trebuie să ţină cont înainte de toate, de acest criteriu valoric al articolelor publicate. Evaluarea obiectivă a rezultatelor cercetării ştiinţifice reprezintă o condiţie sine-qua-non pentru o promovare pe		baza performanţei cercetătorilor şi a grupurilor de cercetare. Un element esenţial al comparării şi ierarhizării valorice a publicaţiilor ştiinţifice îl reprezintă asa numitul factor de impact calculat pentru articole individuale sau, global, pentru jurnalul respectiv. Articolul de faţă descrie factorul de impact al publicaţiilor şi dă detalii asupra modului în care acesta trebuie să fie folosit pentru evaluarea obiectivă, pe baze scientometrice, a cercetării ştiinţifice. Introducere Cercetarea ştiinţifică este motorul dezvoltării socio-economice în statele puternic industrializate şi în majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare. Pentru aceasta, rezultatele cercetării sunt făcute publice la congresele de specialitate şi în reviste care aparţin fluxului principal al literaturii ştiinţifice. În sistemul academic, publicaţiile ştiinţifice servesc promovării cercetătorilor în funcţie şi obţinerii de fonduri de cercetare. Celebrul dicton "publish or perish" subliniază necesitatea disemină rii rezultatelor ştiinţifice prin publicaţii, pentru menţinerea şi dezvoltarea activităţii de cercetare. În cursul dezvoltării exponenţiale a cercetării ştiinţifice în secolul XX problemele legate de evaluarea indivizilor şi grupurilor pentru obţinerea de fonduri şi avansarea în carieră au devenit din ce în ce mai acute. O poziţie centrală în sistemul de finanţare a cercetării o are evaluarea cercetării ştiinţifice. Încă din deceniile 2-3 ale secolului trecut, pentru a deosebi lucrările de cercetare valoroase de cele cu relevanţă marginală, au fost propuse şi folosite mai multe criterii care includ tirajul revistei, existenţa unui sistem de peer-review, numărul de pagini ale unei		publicaţii, numărul mediu de articole publicate, ierarhizarea arbitrară a jurnalelor, etc. Toate aceste criterii nu au putut face faţă exigenţelor practicii şi căutarea unor măsuri mai bune de evaluare a continuat. Eugene Garfield a fost cel care în anii '50 a propus ca impactul unei lucrări să fie evaluat pe baza citărilor acesteia de către alţi autori. Într-adevăr, citarea unei lucrări în literatură este cea mai obiectivă şi onestă formă de apreciere colegială ("peer review") (Garfield, 1955; Garfield, 1999). Numărul de citări dă o indicaţie clară a impactului şi a aprecierii de căte comunitatea ştiinţifică a priorităţii rezultatelor cercetării. Institutul de informare ştiinţifică (ISI, Institute for Scientific Information) monitorizează şi evaluează în mod constant publicaţiile ştiinţifice. Revistele cotate ISI con- ţin lucrările ce reprezintă fluxul principal al literaturii ştiinţifice. Comunicările ştiinţifice la congrese şi conferinţe de specialitate, deşi au un rol incontestabil în diseminarea rezultatelor unei activităti de cercetare, nu reprezintă un criteriu valoric per se deoarece, în marea lor majoritate, comunicările din cadrul unei manifestă ri ştiinţifice nu sunt supuse în prealabil unei evaluări valorice obiective detailate, cum ar fi evaluarea în sistemul "peer review". Rolul factorului de impact în evaluarea cercetării Factorul de impact anual al unei reviste ştiinţifice se calculează ca raportul dintre numărul de citări şi numărul total al articolelor publicate de respectiva revistă în minimum doi ani precedenţi. Lista valorilor factorului de impact ale revistelor cotate ISI este publicată şi
				Pagina următoare »