(1992) a arătat că pacientele cu
implant mamar cu silicon nu prezintă
risc crescut de cancer mamar faţă de
populaţia generală, două studii ale lui
Silverstein (1988, 1990) au demonstrat
că pacientele cu implant de silicon,
care dezvoltă cancer mamar, se
prezintă īn stadii mai avansate ale
bolii şi au o frecvenţă mai mare a
metastazelor axilare. Mamografia
standard are o rată mai mare a diagnosticului
fals-negativ la aceste
paciente (Silverstein, 1990). Studiul
lui Hayes et al (1988) a arătat că
implantul mamar cu silicon poate
obtura la mamografie circa 22% -
80% din ţesutul mamar.
Supravegherea cazurilor tratate
chirurgical conservator. RMN este
utilă īn detectarea şi excluderea recidivei
locale abia după 18 luni de la terminarea
radioterapiei (obligatorie postoperator
īn cazurile tratate conservator).
Heywang-Kobrunner et al au
arătat că ariile de fibroză postradioterapie
ajung să nu mai capteze substanţ
a de contrast după 18 luni de la
terminarea radioterapiei. Drew et al,
īntr-un studiu efectuat pe 105
paciente, au comparat eficienţa īn
detectarea recurenţei a RMN de sān
faţă de mamografia combinată cu examenul
clinic. RMN a avut o specificitate
de 93% faţă de 67% īn cazul
mamografie combinate cu examenul
clinic, iar sensibilitatea RMN a fost de
100%. RMN este astfel utilă īn
detectarea recidivei la nivelul sānului
tratat, īn special cānd imagistica convenţ
ională (mamografie, ecografie)
este negativă sau cānd suspiciunea
clinică de recidivă este mare.
Diagnosticul cancerului mamar
ocult care debutează cu metastaze
axilare. RMN poate detecta tumora
primară la pacientele care se prezintă
cu metastaze axilare şi suspiciunea
de cancer mamar.
Utilizānd RMN, Morris et al au identificat
9 din 12 cancere mamare primare
oculte. Două paciente nu au prezentat
tumoră identificabilă la examenul
histopatologic, RMN-ul fiind negativ la
aceste două paciente. Cānd tumora
nu poate fi vizualizată la RMN, este
obligatorie efectuarea mastectomiei. |
 |
Evaluarea efectului chimioterapiei
neoadjuvante. Studiul lui Fields et al
a demonstrat că diminuarea contrastului
prin scăderea captării substanţ
ei de contrast īn tumorile
mamare maligne, tratate cu
chimioterapie neoadjuvantă, se corelează
cu o reducere a tumorii viabile
la examenul histopatologic. RMN
este, deci, utilă īn evaluarea răspunsului
la chimioterapia neoadjuvantă şi
īn evaluarea oportunităţii utilizării
radioterapiei sau chirurgiei pentru
controlul local al tumorii.
Screening-ul pacientelor cu gena
BRCA 1 sau BRCA 2 prezentă.
Mutaţiile genelor BRCA 1 şi BRCA 2
sunt responsabile de aproximativ
45%, respectiv 35%, din cazurile de
cancer mamar ereditar. De-a lungul
vieţii, pacientele purtătoare ale
mutaţiilor genelor BRCA 1 şi BRCA 2
prezintă un risc de cancer mamar de
56% - 87%, comparativ cu 10% -
12% īn populaţia generală, iar cancerul
mamar la aceste paciente tinde
să apară la vārste mai tinere. Ca
atare, screening-ul cancerului mamar
trebuie să īnceapă la vārste mai
tinere, situaţie īn care mamografia are
o sensibilitate mai mică, datorită
sānului mai dens. Īntr-un studiu efectuat
pe 192 paciente asimptomatice
cu antecedente familiale sau genetice
de cancer mamar, Kuhl et al au găsit
9 cancere mamare. RMN a identificat
şi stadializat corect toate cele 9 cazuri
(sensibilitate 100%), īn timp ce
mamografia a găsit doar 3 cazuri din
cele 9 (sensibilitate 33%). Valoarea
predictivă pozitivă a fost de 64% pentru
RMN, comparativ cu 30% pentru
mamografie. Īn detectarea cancerului
mamar la pacientele cu risc īnalt,
RMN s-a dovedit superioară mamografiei,
reducānd īn acelaşi timp
numărul rezultatelor fals-pozitive. |
 |
Evaluarea sānului cu mamografie
neconcludentă. Sānul dens radiologic
poate compromite interpretarea
mamografiei. Densitatea mamară
este crescută la pacientele īn premenopauză
sau la pacientele care
utilizează terapie hormonală de substituţ
ie īn postmenopauză. Īn
vizualizarea ţesutului mamar dens,
RMN este superioară mamografiei.
Cicatricile mamare vechi (datorate
intervenţiilor chirurgicale sau traumatismelor)
pot simula pe mamografie
cancerul mamar. Deoarece cicatricile
mamare vechi nu prezintă fenomenul
de amplificare după administrarea
substanţei de contrast, RMN cu substanţă
de contrast poate diferenţia o
cicatrice veche de un cancer mamar.
Limitele investigaţiei RMN a sānului.
Limitarea majoră a RMN mamară
cu contrast o reprezintă specificitatea
mică. Muller-Schimpfle et al au arătat
că, la femeile sănătoase īn premenopauză,
ţesutul mamar poate
prezenta captare şi amplificare difuză
sau focală īn toate fazele ciclului
menstrual, dar mai ales īn săptămāna
1 şi 4. Fibroadenoamele, īn special
cele cu componentă mixoidă, transformarea
fibrochistică şi adenoza
sclerozantă pot capta substanţa de
contrast, prezentānd amplificare,
generānd rezultate fals-pozitive. Alte
situaţii care pot genera rezultate falspozitive
sunt necroza grasă, cicatricea
radiară, mastita şi hiperplazia atipică.
Tomografia cu emisie de pozitroni
(PET) este o tehnică imagistică nouă,
utilizată pentru monitorizarea proceselor
biochimice şi metabolice, care
poate identifica metabolismul crescut
al tumorilor mamare maligne. Indicaţiile
PET sunt: complement al mamografiei
īn detectarea cancerului mamar,
diagnosticul diferenţial benign- |