Cum s-a născut proiectul
Gynecoland?
Prima dată când mi-a venit ideea de a
face un cabinet privat a fost în 1994.
În acel an am avut parte de două experienţ
e distincte. Prima a fost participarea
în Somalia la spitalul de campanie
românesc timp de patru luni de
zile, când am avut ocazia să văd şi
Kenya, şi cand am avut contact cu
medicina privată în alt context decât
cel de la noi. În acelaşi an am avut
ocazia să văd cateva cabinete şi în
Franţa, experienţă pe care am repetat-
o ulterior de mai multe ori. Practic
experienţa iniţială din 1994 m-a făcut
să realizez că viitorul medicinei va
merge şi către privat. Ca urmare am
deschis un cabinet şi recunosc că am
fost primul care a făcut acest pas din
secţia în care lucram şi chiar şi azi am
rămas singurul care are cabinet de
această anvengură.
Care au fost primii paşi?
Primul pas a fost să deschid un cabinet
în cartierul Rahova împreună cu un
coleg stomatolog, într-un apartament
de patru camere la un parter pe care
l-am aranjat drăguţ. Era mare şi bine
împărţit şi s-a pretat perfect la organizarea
celor două circuite de care
aveam nevoie. Acolo am început să lucrez
de la începutul anului 1995. Evident
la început au venit puţine paciente,
însă încet-încet lucrurile s-au extins
în pată de ulei. Dacă arăţi seriozitate şi
profesionalism pacientele spun mai
departe şi numărul lor creşte.
Cum aţi ajuns de la consultaţii
la intervenţii?
Încet a căpătat amploare, iar în 2000
am realizat că zona în care era amplasat
cabinetul nu era cea mai potrivită.
Ca urmare am căutat o locaţie
care să corespundă nevoilor pacientelor
noastre şi am găsit-o pe aceasta |
 |
în care ne aflăm acum. Am mutat
practic cabinetul, dar am construit şi
o sală de mici intervenţii. Acela a fost
momentul în care mi-am dat seama
că mi-aş dori mai mult. În anul 2000
erau deja suficiente cabinete de
gincecologie care ofereau consultaţii
şi ecografii, dar nu exista încă un spital
privat de ginecologie. Bineînţeles
că iniţial nu am avut resursele să
construiesc ceea ce se vede acum.
Am început cu o sală de mici intervenţ
ii chirurgicale cu două trei rezerve,
unde am început să operez gândind
că voi face numai lucruri mici,
dar am ajuns să fac şi histerectomie
vaginală şi abdominală. Ceea ce m-a
încantat, o spun cu toată modestia, a
fost când un coleg din spital şi-a adus
soţia şi am operat-o aici. A fost pentru
mine o recunoaştere că ceea ce am
făcut este de foarte bună calitate.
Aceasta mi-a dat curaj şi am început
să gândesc chiar mai departe. Începusem
cu un cabinet mititel, l-am
extins, dar am început să mă gândesc
că un spital dedicat ginecologiei
nu exista la cel moment nici în
Bucureşti, nici în Râmania.
Am fost ajutat în luarea deciziei şi de
faptul că am lucrat o perioadă de un
an şi jumătate la alt spital privat,
respectiv Muposan, unde activitatea
era coordonată de Dr. Munteanu.
Această experienţă mi-a dat forţă şi
încredere că pot să mă descurc în
sistem privat fără să mă îngrijorez că
nu voi face faţă. Eram doar medic
specialist pe atunci, dar mi s-a arătat
încredere şi am putut opera acolo tot
ce ţine de sfera genitală, pe lângă
activitatea pe care mi-o desfăşuram
zi de zi la Spitalul Militar. Văzând că
se poate, m-am gândit să extind
ceea ce aveam şi am început să fac
planuri şi schiţa efectivă a viitorului
spital. Recunosc că de mic copil mi-a
plăcut să fac schiţele casei |
 |
ideale.
Aveam în plan cumpărarea unei
clădiri din vecinătate în care această
extindere să aibă loc şi unde aş fi
putut să fac spital adevărat.
Şansa a fost ca să găsesc ajutor şi
practic în doi ani să pot amenaja noua
clădire alipită funcţional la cea
veche şi să realizez un spital dotat cu
tot ceea ce îi trebuie, chiar dacă de
mici dimensiuni. Avem azi nouă paturi,
completate cu încă trei în partea
de staţionar. Acest spital a fost vizitat
şi inspectat, pe lângă Direcţia de
Sănătate Pulblică şi Sanepid, şi de
Ministerul Sănătăţii, care l-a acreditat
ca spital, totul devenind funcţional
din 2003. Practic este al doilea spital
privat recunoscut în Bucureşti.
Sunt mândru să spun că avem peste
100 de paciente operate şi peste
8500 consultate, iar cel puţin pacientele
 |