 Imunizarea nou-născuţilor cu
vaccin antihepatitic B,
imunoglobulină anti-virus hepatitic B
sau ambele previne transmisia verticală
a virusului VHB. Riscul de transmitere
depinde de statusul antigenic al
mamei- pozitivitatea atât pentru antigenul
HBs cât şi pentru Hbe conferă
riscul cel mai mare de a transmite
infecţia nou-născutului. În funcţie de
combinaţia profilactică care se utilizează,
reducerea trasmisiei se poate
ridica până la 92%. Au fost analizate
rezultatele a 29 de studii randomizate
ce au studiat efectele a diverse intervenţ
ii asupra copiilor născuţi din mame
antigen HBs+. În comparaţie cu placebo,
vaccinul antiVHB a redus riscuyl de
transmitere cu 72%; imunoglobulina
antiVHB a redus transmiterea cu 50%;
vaccinul şi imunoglobulina au redus
riscul transmisiei cu 92%; comparativ
cu vaccinul singur, imunoglobulina a
redus riscul cu 46%. Nu s-a înregistrat
nici o diferenţă semnificativă privind
rata de transmisie între cele două tipuri
de vaccin disponibile, derivat din
plasmă sau recombinat. (BMJ 2006:
doi 10.1136/bmj.38719.435833.7C)
Agenţia Europeană a medicamentului
a fost anunţată de
Astra Zeneca despre decizia firmei
de a retrage cererea de autorizare
pentru ximelagatran. Medicamentul
avea ca indicaţie prevenirea stroke-ului
şi a altor complicaţii tromboembolice în
cazul pacienţilor cu fibrilaţie atrială
cronică. Pe 14 februarie firma retrăsese
voluntar de pe piaţă toate produsele
farmaceutice ce conţin melagatran şi
ximelagatran din cauza apariţiei unor
cazuri de afectare hepatică severă în
cazul utilizării de lungă durată (peste
11 zile) a medicamentului. Valori anormale
ale analizelor hepatice de laborator
fuseseră menţionate anterior în
cazul tratamentului de scurtă durată.
Medicamentul era autorizat în unele ţări
ale Comunităţii Europene pentru prevenţ
ia complicaţiilor tromboembolice la
pacienţii ce erau supuşi protezării elective
de şold sau genunchi. Toate trialurile
clinice aflate în desfăşurare cu
acest medicament au fost întrerupte.
(www.emea.eu.int) |
 |
Exubera®, prima insulina cu
administrare inhalatorie destinată
tratamentului diabetului a primit
autorizaţia de comercializare din partea
Comisiei Europene. Exubera este o
insulină cu acţiune rapidă ce se inhalează
pulmonar imediat înaintea meselor.
Este singura insulină autorizată de
a fi administrată inhalator şi nu injectabil.
Studiile clinice ce au inclus peste
3500 de adulţi cu diabet zaharat de tip
1 şi 2 au arătat că este la fel de eficientă
ca şi insulina cu administare subcutanată
în atingerea şi menţinerea
unui control glicemic bun. Exubera va fi
indicată în tratamentul pacienţilor cu
diabet zaharat de tip 2 insuficient controlaţ
i cu antidiabetice orale şi care necesită
introducerea insulinoterapiei şi
pentru adulţii cu diabet zaharat de tip
1, în asociere cu insuline subcutanate
cu acţiune intermediară sau lungă. Va fi
contraindicată pacienţilor cu astm sever,
instabil sau prost controlat, cu
BPOC severă şi fumătorilor sau celor
care au fumat în ultimele 6 luni şi
pacientelor diabetice gravide.
Încărcătura bacteriană cu bacterii
rezistente la antibiotice, inclusiv
enterococii rezistenţi la vancomicină
(VRE) ar putea fi redusă prin
spălarea zilinică a pacienţilor internaţi
în secţiile de terapie intensivă cu o soluţ
ie saturată pe bază de clorhexidină.
Studiul a inclus 1787 de pacienţi care
au fost evaluaţi pentru eventuala achiziţ
ie a unui VRE; de asemenea au fost
prelevate specimene de cultură de pe
758 de suprafeţe şi de pe mâinile a
529 de oameni din personalul de îngrijire.
Toţi pacienţii au fost curăţaţi zilnic
astfel: perioada 1, cu apă şi săpun;
perioada 2, cu pansamente sterile cu
soluţie saturată 2% de clorhexidină;
perioada 3, doar cu comprese sterile.
S-a urmărit apariţia colonizării cutanate
sau rectale cu VRE, a contaminării
mâinilor personalului medical sau a
mediului. Comparativ cu săpunul, dezinfectarea
cu clorhexidină s-a asociat
cu 2,5 log10 mai puţine colonii de VER
pe tegumentele pacienţilor şi cu o contaminare
mai redusă a mâinilor personalului
şi a suprafeţelor de mediu.
Această metodă de decontaminare |
|
reprezintă o strategie simplă, eficientă
şi ieftină de a reduce transmisia unor
microorganisme rezistente şi virulente
ce pot coloniza tegumentele pacienţilor
spitalizaţi, în secţiile cu risc crescut,
cum sunt cele de ATI. (Arch Intern
Med. 2006;166:274-276, 306-312)
O echipă din cadrul Universităţii
de medicină Laval (Quebec) a
descoperit un mecanism natural de
apărare al organismului împotriva
degenerării nervoase şi care ar putea
ajuta în tratamentul pacienţilor cu maladie
Alzheimer. Proteine amiloidice
formează plăci cerebrale în jurul cărora
se aglomerează microgliile, care sunt
însă incapabile de a fagocita aceste
plăci, ceea ce a condus cercetătorii la
ipoteza că acţiunea acestor celule determină
o reacţie inflamatorie având
drept consecinţă moartea neuronală.
Pentru echipa din Quebec, microgliile
nu sunt parte a problemei, ci soluţia.
Aceştia au observat că, deşi microgliile
cerebrale par a fi slab echipate enzimatic
pentru a combate plăcile de
amiloid, microgliile derivate din celulele
stem hematopoietice se comportă
complet diferit. La şoareci transgenici
cu boală Alzheimer, aceste microglii
infiltrează plăcile de amiloid pe care
apoi le fagocitează cu succes. Nou recrutatele
celule imune sunt atrase în
mod specific de proteinele de amiloid
care sunt cel mai toxice pentru celula
nervoasă. Conform cercetătorilor, antiinflamatoarele
nesteroidiene nu ar trebui
administrate acestor pacienţi deoarece
interferă cu acest mecanism natural
de apărare. Ar trebui găsită o cale
pentru a stimula recrutarea unui numă
r cât mai mare de microglii derivate
din celulele stem hematopoietice. S-ar
putea prin inginerie genetică să se
producă microglii care să se ancoreze
mai solid la plăcile de amiloid şi care
în acelaşi timp să posede un bagaj
enzimatic mai eficient în distrugerea
plăcilor; celulele stem ce vor fi modificate
genetic cel mai bine se vor putea
recolta chiar de la pacienţi pentru a
limita rejetul şi reacţiile adverse.
(Neuron, 16 februarie 2006).
Andreea Ţuţea Andronesi |
