Stetoscop Miercuri, 8 septembrie 2010  

Cititi cel mai recent numar al revisteiAici gasiti numerele anterioareAbonamenteCe si unde se intampla in viata medicilorDocumentare medicalaForumRevista in format pdfDespre aceasta revista
Stetoscop


Nr. 52-53 » DR JIVAGO



Harta Sferică
Perez-Reverte Arturo
Editura Polirom, 2005


"Traducţiile nu fac o literatură!" susţinea, cu patriotism mesianic, Mihail Kogălniceanu în programul Daciei literare. Nu fac ele o literatură, dar traducerile pot transmite spiritul unei culturi străine nouă, atunci când sunt de calitate. Traducerea lui Mihai Cantuniari pentru Harta Sferică a lui Arturo Perez- Reverte a fost răsplătită cu Premiul pentru "Cea mai bună traducere" acordat de USR în 2006. Pornind de la licitarea unui vechi şi preţios Atlas nautic, acţiunea romanului Harta Sferică îi are în centru pe un marinar eşuat pe uscat, o frumoasă cercetătoare de la Muzeul Marinei şi un lup de mare, un "pirat" ultramodern specializat în căutarea comorilor înghiţite de ape. Cu o minunată pendulare între trecut şi prezent, romanul trimite la perioada istorică a supremaţiei flotei spaniole. Cititorul este luat în vacanţă prin Peninsula Iberică în America, din speluncile marinăreşti la Curtea regilor Spaniei, din corăbiile secolului al XVIII-lea în marile nave moderne, întâlnind în această aventură marinari, corsari, miniştri, aventurieri.
Arturo Perez-Reverte (Cartagena, Spania, 1951) se numără printre primii zece romancieri din lume în ceea ce priveşte vânzările. Romanele sale confirmă o spectaculoasă carieră literară şi dincolo de hotarele Spaniei, unde a primit importante distincţii literare, cum ar fi Prix Mediterranee, atribuit in 2001 de Academia Goncourt romanului Conspiratia din Sevilla. La Editura Polirom au fost traduse romanele: Tabloul flamand (2003), Maestrul de scrimă (2004), Clubul Dumas (2004), Regina Sudului (2004), Conspiraţia din Sevilla (2005), Harta sferică (2005) şi Husarul (2006).
Bloguri care ne dezvăluie oraşul

Aventuri de vacanţă în oraş, iluzii de normalitate între ziduri (fie ele şi pictate), noi forme de manifestare cultural-artistică - bine că există, suntem de acord cu toţii. Avalanşe de concerte ne "aglomerează" în aşteptarea concediilor, monştri sacri pentru unii, nume des auzite la radio pentru alţii. Pentru cei asaltaţi de computere şi sechestraţi pentru moment poate în oraşe, propunem un nou sistem de ferestre: BLOG-urile. Jurnale de atitudine, aceste bloguri sunt răsfoite de connaisseurs cu verbul "a se da pe ...", şi devin din ce în ce mai mult experienţe urbane dezvă luitoare de Bucureşti (în varianta lui Bükreş), sau Timişoara (cunoscută ca Temeswar). Vă încurajă m să vă daţi pe aceste site-uri (www.metropotam.ro - website despre evenimente, locuri sau te-miri-ce despre Bucuresti si despre cei ce traiesc in el; bukresh. blogspot.com - a blog about a city we all love to hate; stradaarthur- verona.blogspot.com - "Care-i treaba" cu ART DELIVERY de pe strada Artur Verona), să le apreciaţi isteţimea, umorul, să le îmbogăţiţi, să vă adânciţi în oraş şi să-i luaţi pulsul în această vacanţă.
Omul cu două memorii
Olivia Sgarbură
Editura Brumar, 2006


Olivia Sgarbură scrie o poezie intelectuală, în care experienţa proprie este aidoma schiţei ascunse în straturile policrome ale tabloului ajuns deja într-o expoziţie. Omul cu două memorii este o carte despre locul în care harta minţii o intersectează pe cea a sufletului, scoţând la iveală legăturile dintre ele... "Omul cu două memorii", a treia apariţie editorială a foarte tinerei poete, dă seama de acel fel de literatură atemporală, desprinsă de presiunile formale imediate şi racordată la o întreagă tradiţie. Fireşte, o tradiţie înalt culturală, cu ascendenţ i precum T.S. Eliot, Ezra Pound sau F. Garcia Lorca. Vă oferim, spre delectare, un fragment: "Nu ştiu cum să te fac să înţelegi că / nu ţie, ci mie mi-e al naibii de greu. / Când ai venit eu făceam târguri facile cu sufletul, / enucleam sentimentele, vindeam poezie scrisă demult, (....) / şi te-ai găsit tu să vii cu buzunarele ticsite / de-atâta dor şi imaginaţie, / să păşeşti în viaţa mea, barbar de serios, cu părul tău ud, / cu haine de dandy trădate doar de pupila senină, / să renunţi dintr-o dată la spectacol şi la a face în saloane senzaţie / doar ca să naşti în mine îndeajuns de multă trăire"... (Efecte).


Pagină coordonată de Ilinca Gussi