Ce ar trebui să ştie un medic despre H5N1 şi
cum ar trebui să se comporte acesta în faţa
unui pacient la risc de infecţie?
H5N1 face parte din grupa virusurilor gripale
de tip A. Acest virus poate da infecţie la păsări
şi induce o gripă letală la păsări īn proporţie de
80%, dar poate da infecţii şi la om. Cānd dă
infecţii la om, rata de deces este īn medie de
50-60%. Au fost situaţii īn care rata de deces a
variat īntre 33-100%, īn funcţie de tipul de servicii
medicale pe care le deţine o ţară la un
moment dat. Problema legată de virusul gripal
aviar este că acesta are o serie de gene responsabile
de severitatea bolii pe care virusul gripal
uman nu le are. Virusul gripal uman care
are transmitere aerogenă poate īmprumuta de
la cel aviar aceste gene, să devină foarte agresiv
şi să declanşeze o nouă pandemie. În secolul
trecut au existat 3 pandemii: pandemia
spaniolă cu virus gripal aviar, pandemia din
1956 şi cea din 1968 cu virusuri gripale umane
care au preluat gene de la virusul aviar.
Elementul comun īntre om şi aceste virusuri
este porcul - care prezintă receptori la nivelul
tractului respirator ce permit găzduirea ambelor
tipuri de virusuri care, prin īntālnire,
generează un virus mutant, responsabil de o
eventuală pandemie. De aceea autorităţile au
luat atātea măsuri.
Dacă aţi adus īn discuţie acest aspect, au
reacţionat corespunzător autorităţile prin mă-
surile impuse? Pentru că presa vorbeşte din ce
in ce mai mult de o reacţie exacerbată, mai
mult, neadecvată în faţa infectiei cu virus aviar.
Avānd īn vedere virusul gripal care ucide īntr-o
proporţie de pānă la 100%, eu consider că aceste
măsuri au fost corecte şi binevenite. Mă
īntreb ce s-ar fi īntāmplat dacă toate aceste
măsuri nu ar fi fost luate. Răspunsul īl avem la
doi paşi de noi, īn Turcia. Oricine vrea să critice,
trebuie să īşi asume eventualele decese prin |
 |
īmbolnăvire şi, ca să ştie ce-şi asumă, să se uite
īn Turcia.
Este pregătit Institutul Matei
Balş să facă faţă unei epidemii,
oricare ar fi ea? Există pregătirea
de personal şi suport logistic
corespunzător în acest sens?
Care sunt neajunsurile cu care
vă confruntaţi şi ce ar trebui
făcut pentru a le ameliora?
Răspunsul este da, de la bun
īnceput. Institutul Matei Balş
este pregătit să facă faţă, īn limita
numărului de paturi. Peste
acestea se poate face o suplimentare
a numărului de paturi,
peste care nu se mai poate face
nimic. În planul strategic la nivel
naţional se ştie că, atunci cānd
apare o epidemie de proporţii
mari, se realocă spaţiile din spitale,
respectiv secţiile de boli
interne. Primele vizate sunt cele
aflate īn vecinătatea secţiilor de
terapie intensivă. Există o metodologie,
care nu a fost inventată
recent, ci prin anii '60-'70, cu
menţiunea că acum discutăm
despre unităţi de terapie intensivă |
|
mult mai bine dotate. Faptul
că aceste secţii de terapie intensivă
sunt cele care salvează vieţi
este foarte bine stabilit şi, īn
toate scenariile, sunt luate īn calcul
cāteva date: numărul paturilor
de terapie intensivă, plasarea
lor, numărul de ventilatoare
şi numărul de specialişti ATI.
Aceste date introduse īntr-un
soft īţi spun ce risc de deces vei
avea īn populaţia ta, ţinānd cont
de rata de atac adică de numărul
de cazuri ce apar īntr-un interval
fix de timp (o lună, un an etc).
Pentru pandemie sunt mai multe
posibilităţi de la 15% la 45-50%
ceea ce īnseamnă că aproximativ
40% din populaţie ar putea fi
afectată şi dintre aceştia cāţiva
au risc de deces.
Romānia stă mult mai bine decāt
alte ţări din jurul nostru pentru
că avem o reţea medicală bine
structurată pentru boli infecţioase.
Care este prioritatea naţională
în domeniul infecţiilor în
momentul de faţă - privită din
perspectiva aderării la UE?
Prioritatea este cunoaşterea
pragului de sensibilitate a germenilor
la nivelul ţării. Deja,
Institutul Matei Balş, īn colaborare
cu colegii din ATI şi cu chirurgii,
a preluat două studii:
unul pentru bacterii uzuale şi
unul pentru ciuperci - pentru a
cunoaşte pragul lor de sensibilitate
şi nivelul de rezistenţă. În
acest fel se pot institui terapii
bine ţintite pacienţilor cu risc
crescut.
|
