|
Apropiata aderare la Uniunea Europeană
aduce noi oportunităţi de finanaţare atât
pentru instituţiile publice cât şi pentru companiile
private. Fondurile structurale reprezintă
cel mai consistent pachet din această
perspectivă, concentrând în perioada 2007-
2013 nu mai puţin de 273 miliarde EURO.
Dacă adăugam şi fondurile de coeziune (CF)
- 63 miliarde euro avem imaginea exactă a
sumelor virtual accesibile. Deşi accesul la
aceste fonduri implică buna cunoaştere a
regulilor de finanţare, instituţiile publice
din România par a nu acorda atenţie
subiectului. Pot fi folosite Fondurile
Structurale la construcţia sau modernizarea
unui spital? Dar la dezvoltarea unei universităţ
i? Pot contribui la creşterea salariilor?
Dar la crearea de posturi suplimentare?
Sigur că managerii marilor instituţii
potenţial beneficiare sunt primii interesaţi
de a afla cum pot fi utilizate aceste fonduri
în interesul unităţii lor dar, la un nivel mai
larg, există un număr mult mai mare de
manageri locali pentru care acest subiect
este interesant (ne putem gândi numai la
sutele de centre de cercetare nou înfiinţate,
fiecare având propriul grup de conducere,
sau la sutele de Directori de proiecte de
cercetare care îşi asumă riscurile managementului
uman şi financiar - toţi ar putea
găsi o sursă de finanţare în aceste fonduri).
Şi, învăţând din greşelile trecutului, aria
medicală (servicii de sănătate, învăţământ
şi cercetare) trebuie să fie pregătită pentru
un start în forţă. Dacă ne aminitim: în urmă
cu 3-4 ani Ministerul Cercetării făcea eforturi
deosebite să instruiască cercetătorii
interesaţi în tainele finanţărilor FP6; |
 |
răspunsul ariei medicale a fost
extrem de slab şi, în consecin-
ţă, succesul grupurilor medicale
în competiţiile FP6 a fost
limitat. Iată de ce în materialul
de faţă încercăm să aducem
elemente de informare referitoare
la aceste prea puţin cunoscutele
Fonduri Structurale.
Fondurile structurale au fost concepute
ca un instrument care să
reducă diferenţele economice şi
sociale între zonele Uniunii Europene.
Având obiectivul precis de
a creşte nivelul de bunăstare în
zonle mai defavorizate, fondurile
structurale actionează ca un
mecanism de coeziune Europeană.
Există patru mari fonduri
structurale:
1. ERDF - EUROPEAN REGIONAL
DEVELOPMENT FUND: contribuie
în principal la dezvoltarea economică,
a infrastructurii şi protecţ
iei mediului în zonele mai
puţin dezvoltate economic ale
Uniunii Europene;
2. ESF - EUROPEAN SOCIAL
FUND: se adresează pieţii muncii
vizând în special măsuri pentru
promovarea ocupării forţei de
muncă;
3. EFF - EUROPEAN FISHING
FUND: se ocupă de armonizarea
şi adaptarea politicii comune de
pescuit; |
|
4. EARDF- EUROPEAN AGRICULTURE
RURAL DEVELOPMENT
FUND: se ocupă în principal de
politica agricolă comună.
Pentru a asigura cel mai bun
impact, fondurile structurale sunt
concentrate pe trei obiective principale:
• "Convergenţa" - 78% din
buget - se adresează zonelor
economice rămase în urmă (PIB
<75% din media UE ceea ce
înseamnă aprox. 27% din populaţ
ia UE şi, respectiv, întreaga
populaţie a României);
• "Competitivitate regională
şi ocuparea forţei de muncă"
- 18% din fonduri - se adresează
zonelor în care este necesară
reconversia profesională;
• "Cooperare teritorială Europeană"
- 4% din fonduri - asigură
suport pentru cooperarea interregională
sau transfrontalieră.
Există patru mari principii după
care se ghidează finanţarea din
aceste fonduri:
• adiţionalitate: fondurile structurale
nu se pot substitui cheltuielilor
publice sau a altor cheltuieli
structurale echivalente ale
unui stat membru. Cofinanţarea
naţională trebuie să fie de minimum
20% în cazul proiectelor
EDRF şi ESF respectiv de minimum
15% în cazul CF; |
