Stetoscop Sâmbătă, 31 iulie 2010  

Cititi cel mai recent numar al revisteiAici gasiti numerele anterioareAbonamenteCe si unde se intampla in viata medicilorDocumentare medicalaForumRevista in format pdfDespre aceasta revista
Stetoscop


Nr. 54 » MEDICINA IN IMAGINI



Tromboză de ax venos
spleno-portal

Dr. Silviu Dumitrescu, Dr. Iulian Copaci,
Dr. Cristinel Rusu, Dr. Dana Nedelcu, Dr. Magda Iriciuc
Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila", Bucureşti



Pacient în vārstă de 62 de ani, sex masculin, se internează pentru dureri intense la nivelul hipocondrului şi flancului drept, însoţite de greaţă, stare de rău general, simptomatologie debutată insidios în urmă cu şase zile şi accentuată progresiv. Bolnavul este cunoscut cu diabet zaharat tip 2 echilibrat prin dietă şi antidiabetice orale; în urmă cu o lună a suferit un traumatism sever la nivelul hipocondrului stāng.

La examenul fizic se constată obezitate, abdomen sensibil difuz la palpare, în special la nivelul hipocondrului şi flancului drept, normal în rest. Probele de laborator uzuale sunt cuprinse în limite normale.
Ecografia abdominală (Fig.1) relevă la bifurcaţia venei porte, intraluminal, o formaţiune hiperecogenă, cu diametrul de 13/11 mm, fără obstrucţie hemodinamică semnificativă, foarte sugestivă pentru tromb. S-a efectuat RM abdominală care a inclus o angiografie RM de abdomen superior evidenţiindu-se în plus flux filiform la nivelul venei splenice în 2/3 craniale şi nevizualizabil spre origine, prin tromboză parietală circumferenţială (Fig.2).
Se stabileşte diagnosticul de tromboză de ax venos spleno-portal.
Cunoscāndu-se o posibilă cauză de tromboză spleno-portală (traumatismul enunţat anterior) se investighează, totuşi, şi alte cauze posibil generatoare, cum ar fi neoplaziile digestive,

pancreatita, diverticulita, colangita, sindroamele de hipercoagulabilitate, boli mieloproliferative, hipertensiunea portală. Cauze precum sepsisul abdominal, deshidratatrea severă, ciroza hepatică au fost eliminate de la bun început, după consultul clinic.
În urma investigaţiilor suplimentare este evidenţiat un deficit de proteină S (34%, normal > 65%).
Se instituie tratament anticoagulant cu heparină fracţionată (tinzaparina sodică fl 14000 UI,
1 fl/zi), cu rezoluţia spectaculoasă a simptomatolgiei după primele administrări. Se controlează repetat ecografic, constatāndu- se scăderea treptată în dimensiuni a trombului portal (Fig.3), tromb ce nu a mai fost vizualizat după o lună, moment în care s-a trecut la administrarea de tratament anticoagulant oral (Sintrom cp 4mg, 1/2cp /zi), cu menţinerea INR aproximativ 2,5 - tratament cu care pacientul a şi fost externat, asimptomatic, urmānd a-l continua permanent.