Stetoscop Sâmbătă, 31 iulie 2010  

Cititi cel mai recent numar al revisteiAici gasiti numerele anterioareAbonamenteCe si unde se intampla in viata medicilorDocumentare medicalaForumRevista in format pdfDespre aceasta revista
Stetoscop



Nr. 55, octombrie 2006

EVENIMENTE
Agenda octombrie-noiembrie

CURSURI
Cursuri postuniversitare de perfecţionare noiembrie - decembrie 2006

SOCIETĂŢI ŞTIINŢIFICE
Societatea Română de Psihoneuroendocrinologie (RPNES)

IMPACT
Comportamentul suicidar la pacienţii bipolari

STUDII NOI
Studiul COMPELL

ULTIMA ORĂ

LABORATOR CLINIC
Diagnosticul deficienţei în anticorpi

MEDICINA ÎN IMAGINI
Asociere de bronşiectazii şi emfizem bulos

MEDICINA BAZATĂ PE DOVEZI
Curba Kaplan-Meier şi testul log-rank

DISLIPIDEMIILE
HDL-colesterolul şi riscul cardiovascular

MEDLEX
Finanţarea spitalelor

GHID TERAPEUTIC
Strategii de diagnostic şi tratament în faringita cu streptococ beta-hemolitic grup A

CĂRŢI & REVISTE

TINERI CARE PROMIT

DR JIVAGO
EDITORIAL

Starea lucrurilor

Iată-ne ajunşi şi în Europa. O analiză retrospectivă, la rece, a ultimilor 10 ani, a principalelor măsuri şi în consecinţă a progreselor făcute de societatea romānească în plan economic, social, cultural şi educaţional ar scoate în evidenţă sărăcia rezultatelor, mai ales dacă le raportăm la ritmul de evoluţie a ţărilor UE care au trecut prin această etapă. Dar ce ne-a adus în Europa? Cred că în primul rānd societatea romānească a înţeles spiritul Europei, a asimilat şi implementat extrem de rapid şi eficient modelul european în mai toate domeniile şi a reuşit în cele din urmă să intre în acea "stare a lucrurilor" indispensabilă muncii şi creaţiei. De acum, lucrurile nu sunt greu de făcut, trebuie numai să nu facem greşeli care să ne scoată din starea de spirit în care am pătruns. Pentru bunul mers al lucrurilor în domeniul medical, încerc să conturez decalogul principalelor greşeli care sunt imperios a fi evitate în următoarea perioadă:
1. dezvoltarea domeniului asistenţei medicale primare prin împovă rarea medicului de familie cu sarcini pentru care nu a fost instruit, atāt în plan profesional cāt şi administrativ;
2. desfiinţarea unităţilor spitaliceşti aşa-zise nerentabile; ele trebuie în primul rānd finanţate si apoi evaluate din punct de vedere al costurilor şi al eficienţei în ceea ce priveşte calitatea şi cantitatea actului medical;
3. nefocalizarea şi subfinantarea programelor de prevenţie primară cel puţin în bolile cu morbimortalitate ridicată;
4. frānarea dezvoltării domeniului privat de servicii medicale; un prim pas ar fi ca ministerul să vegheze ca locaţiile medicale eligibile să fie vāndute în cāt mai scurt timp medicilor, în condiţiile actuale ale legii;
5. lipsa preocupării în ceea ce priveşte calitatea învăţămāntului postuniversitar de pregătire a medicilor; în acest sens, taxele mari (disproporţionate faţă de veniturile reale ale medicilor) pentru cursuri şi competenţe pot împiedica accesul la instruirea medicală;
6. asimilarea exhaustivă a modelului profesional medical european, exemplul cel mai bun fiind controversatul ordin al ministrului sănătăţii privind specialităţile medicale;
7. neuniformizarea calităţii serviciilor medicale pe întreg teritoriul ţării;
8. consolidarea centralizării sistemului de asigurări de sănătate;
9. iniţierea unor campanii de vānătoare a medicilor (damnaţi să subziste din ajutorul pacienţilor) pe modelul recent al altor categorii profesionale (ex. vameşi);
10. neglijarea imaginii personalului medical în rāndul populaţiei; astfel emisiuni televizate cu titluri uneori defăimătoare ar putea constitui etalonul percepţiei în rāndul populaţiei.
Trebuie să rămānem în starea de spirit a lucrurilor, cu mult entuziasm.


Cu mult entuziasm!
Silviu Stanciu,
Redactor-şef