După ce în decembrie 2006 s-au lansat
primele apeluri din cadrul FP7, întreaga
comunitate a cercetătorilor a intrat în competiţ
ia pentru câştigarea unui loc în "Liga
mare a cercetării" - granturile Europene.
Interesul a fost sporit de anunţul făcut de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării care a
decis să includă participările în FP7 ca şi criteriu
pentru acordarea de finanţări în cadrul
viitoarelor competiţii interne. Aşa cum am
obişnuit, Stetoscop continuă seria articolelor
de informare pe această temă în
speranţa unei prezenţe româneşti mai consistente
în Aria Cercetării Europene.
Materialul de faţă foloseşte surse publice
tipărite sau disponibile pe serverul Comisiei
Europene (www.ec.europa.eu/research) -
îndemnăm cititorii să apeleze aceste surse
pentru informaţii suplimentare.
Cu primele apeluri lansate în finalul 2006,
Programul Cadru 7 continuă linia programelor
anterioare (lansate în 1984) în vederea
concentrării cercetătorilor europeni într-un format
funcţional care să genereze plus-valoare intelectuală
pentru Europa. Faţă de FP6, programul actual
aduce o finanţare superioară, modificări în
formatul competiţiei dar şi în regulile pre şi postfinanţ
are. Aflat în desfăşurare între 2007 şi 2013,
programul a primit un buget de 53,2 miliarde euro
pe durata sa de şapte ani, aceasta reprezentând
cea mai importantă alocare de fonduri de până
acum pentru acest tip de programe. Înainte de a
trece în revistă ceea ce aduce nou FP7, vrem să |
 |
subliniem care este mecanismul
care reuseşte să mobilizeze aceste
sume pentru aria cercetării: competiţ
ia economică globală. Nu
avem cuvinte destule de a aduce în
atenţia potenţialilor competitori
FP7 ( şi, de ce nu, celor ce se pregă
tesc pentru PNCDI 2) motivaţia
politică a acestei generozităţi
deloc dezinteresate: lipsa competitivităţ
ii economice europene trebuie
rezolvată prin creşterea adaosului
intelectual în produsele
europene. Din această cauză, un
proiect de cercetare european
devine interesant numai în masura
în care poate genera un avans economic.
Ce este nou în PC7?
PC7 prezintă câteva diferenţe
cheie faţă de programele anterioare
de cercetare ale UE,
incluzând:
• Creşterea bugetului - bugetul
PC7 reprezintă o creştere de 63%
faţă de PC6 la preţurile curente,
ceea ce înseamnă resurse suplimentare
pentru cercetarea europeană.
Acesta reprezintă de asemenea
un puternic mesaj politic
pentru statele membre ale UE,
care s-au obligat să crească cheltuielile pentru |
|
cercetare de la 2%
din PIB în prezent la 3% în 2010.
• Concentrarea asupra temelor
- o concentrare puternică asupra
temelor de cercetare principale
(de exemplu sănătate, TIC, spaţiu
etc.) în cadrul celei mai mari componente
a PC7 - Cooperarea -
face ca programul să fie mai flexibil
şi să răspundă în mai mare
măsură nevoilor industriei.
• Consiliul European de Cercetare
(CEC) - prima agenţie
paneuropeană pentru finanţarea
cercetării, nou-creatul Consiliu
European de Cercetare, are rolul
de a finanţa cercetarea europeană
la frontierele ştiinţei, cercetare
care prezintă riscuri mai
ridicate, având totuşi potenţialul
de a genera şi câştiguri mai mari.
• Regiunile cunoaşterii - PC7
stabileşte noi regiuni ale cunoaş-
terii care aduc într-un punct de
convergenţă diverşii parteneri de
cercetare din cadrul unei regiuni.
Universităţile, centrele de cercetare,
companiile multinaţionale,
autorităţile regionale şi IMM-urile
îşi pot uni eforturile în vederea
îmbunătăţirii abilităţilor şi a potenţialului lor de cercetare.
• Finanţarea prin împărţirea
riscului - noua facilitate de finan- |
