În anul 2006 a fost iniţiat, în colaborare
cu UMF "Carol Davila", un proiect de vârf
în domeniul cercetării biomedicale, şi
anume Platforma de Formare şi Cercetare
"George Emil Palade". Conducătorul său,
acad. prof. dr. Laurenţiu M. Popescu,
a avut amabilitatea să ne răspundă la
câteva întrebări legate de acest proiect.
Domnule profesor, sunteţi conducătorul platformei
de formare şi cercetare George Emil
Palade, fondată în 2006 cu ajutorul UMF Carol
Davila. Care este scopul acestei structuri?
Se urmăreşte realizarea unui pol medical de excelenţă
atât la nivel de medicină experimentală şi
translaţională, cât şi în domeniul medicinei clinice
inovative.
Platforma este structurată din componente complementare
ce vor reprezenta elementul central în
dezvoltarea de noi programe interdisciplinare şi
transdisciplinare şi în creşterea performanţei
ştiinţifice universitare.
Ne puteţi vorbi despre temele principale de
cercetare ale acestei platforme?
Principalele direcţii de valorificare a resurselor
sunt reprezentate de terapii celulare ţintite, realizate
prin transferarea unor tehnici de intreţinere
şi expansionare celulară din laborator către terapia
clinică, precum şi de diagnosticul şi tratamentul
prin tehnici minim invazive a leziunilor premaligne
şi maligne, de testarea la nivel genic şi molecular a
acestor leziuni, prin utilizarea noilor tehnici de vârf
(genomică, proteomică, genetică populaţională) în
detecţia ţintită a markerilor moleculari şi celulari
de premalignitate şi malignitate. De asemenea, se
urmăreşte validarea de markeri biologici de prognostic,
în scopul îmbunătăţirii managementului
acestor afecţiuni. Dar acestea sunt doar câteva
direcţii, la care se poate adăuga o paletă largă de
oportunităţi oferite de viitoarea infrastructură a
platformei.
Care sunt echipele implicate?
Colectivul de lucru al Platformei cuprinde opt
catedre din cadrul UMF Carol Davila şi anume:
Catedra de medicină celulară şi moleculară,
Catedra de chirurgie 1 - Institutul Clinic Fundeni,
Catedra de oncologie - Institutul Oncologic Prof. |
 |
Dr. Al. Trestioreanu, Catedra de
hematologie - Institutul Clinic
Fundeni, Catedra de virusologie
-Institutul de Virusologie "St. S.
Nicolau", Catedra de gastroenterologie
şi hepatologie - Spital
Fundeni, Catedra de diabet,
nutriţie şi boli metabolice -
IDNBM Nicolae Paulescu, Catedra
de obstetrică-ginecologie - Spitalul
de Obstetrica-Ginecologie
"Filantropia".
Care sunt obiectivele pentru
2007 pe care şi le-a propus
acest grup de cercetare?
La aceasta oră este în curs de
realizare un laborator de procesare
celulară folosind standardele
curente GMP (good manufacture
practice), necesare pentru validarea
procedurilor şi acreditarea
laboratorului la nivel european.
De asemenea se urmăreşte îmbună
tăţirea infrastructurii biobazei
existente la nivelul instituţiilor
şi standardizarea medicinii experimentale
după normele europene;
realizarea unui laborator de nivel
BSL III, necesar dezvoltării, purifică
rii, caracterizării şi manipulării
unor vectori virali ce vor fi utilizaţi
ca vehicul pentru transfer genic.
Venind dinspre zona cercetării
fundamentale, cum vedeţi
translatarea descoperirilor
acesteia către practica clinică?
Tocmai implicarea în acest proiect
a unor departamente de medicină
clinică facilitează transferarea progreselor
obţinute în cercetarea fundamentală
către practica medicală
curentă. Un astfel de exemplu este
transplantul de celule stem hematopoietice,
cultivate şi expansionate
în laboratoarele Departamentultui
de Virusologie, la pacienţii
cu |
|
afecţiuni hepatice severe, transplant ce se realizează deja în
cadrul Departamentului de Chirurgie
din cadrul Institutului Clinic
Fundeni.
Cum vedeţi implicarea de noi
tineri cercetători interesaţi de
aceste teme? În ce constă
activitatea formatoare a platformei?
Alături de personalul implicat în
cercetare, doctoranzii şi masteranzii
UMF ale căror teme de cercetare
se suprapun peste obiectivele
platformei pot beneficia de
infrastructura tehnică şi logistică
de la nivelul departamentelor
platformei. Interdisciplinaritatea
structurii va permite accesul tinerilor
cercetători la tehnici şi laboratoare
dotate în acord cu ultimele
standarde europene.
Crearea unei infrastructuri
pentru un proiect atât de
ambiţios poate fi o provocare
chiar pentru o echipa cu experienţă.
Care a fost modalitatea
de finanţare a sa? În ce măsură
se bazează pe structuri deja
existente şi ce elemente noi se
vor crea în viitor?
Colectivele implicate au o bogată
experienţă ştiinţifică şi managerială,
materializată prin proiecte
finalizate sau în curs de desfăşurare
pe plan naţional sau în
colaborare cu parteneri europeni,
iar această platformă a reprezentat
o provocare şi totodată o şansă
extraordinară de a duce cercetarea
la un nivel şi mai ridicat.
Infrastructurii existente i se vor
adăuga elemente noi, investiţiile
fiind bazate în principal pe fonduri
obţinute din finanţarea proiectului
privind constituirea Platformei
George Emil Palade, în urma
câştigării unei competiţii
CNCSIS. |
