 |
|
|
|
|
Evaluarea profilului lipidic
Mihaela Obezaru*, Florina Tudor**, Simina Florea**, Carmen Hafia**,
Oana Galer**, Florentina Randuroiu** , Adriana Nastase**
* Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti "Prof. Dr. Carol Davila"
**Laboratoarele Unisyn Bucureşti
|
|
Marea majoritate a grăsimilor sunt depozitate sub formă solidă în diferite
organe sau piele, iar o mică parte circulă în sānge sub formă lichidă.
Grăsimile depozitate constituie rezerve de energie pentru cazurile în care
omul este subalimentat din diferite cauze şi sursă de energie pentru
eforturile fizice. În aceste situaţii, grăsimile stocate se mobilizează, intră
în sānge şi, prin arderea lor, contribuie la eliberarea de energie, necesară
pentru activitatea vitală a organismului. Cānd depozitarea de
grăsimi se face în cantităţi mult mai mari decāt necesităţile organismului
apare obezitatea de diferite tipuri şi grade, iar cānd cantitatea de lipide
din sānge creşte peste limitele normale se vorbeşte de hiperlipidemie.
Cānd lipidele depăşesc concentraţiile normale din sānge ele se pot
depune în pereţii arterelor (ateroscleroza). Cu timpul arterele se
îngroaşă, iar interiorul lor se strāmtează în unele cazuri pānă la astupare.
Din această cauză sāngele nu mai poate circula şi irigă organele
importante ca inima, creierul etc. Astfel, prin astuparea arterei coronare,
care irigă inima se produc angina pectorală şi infarctul miocardic.
Datorită creşterii sclerozării arterelor (ateroscreloza), acestea se pot
rupe producānd hemoragii în creier sau în alte organe. Cei mai frecvenţi
parametri biochimici care se investighează în asemenea situaţii sunt:
colesterolul, HDL-colesterolul, LDL-colesterolul, trigliceridele etc. |
|
cerebrale
cāt şi īn sistemul imunitar,
inclusiv impotriva cancerului.
Creşterea colesterolulul peste
valorile normale se numeşte hipercolesterolemie.
Ea apare fie
datorită unei alimentaţii bogate
īn colesterol, fie prin fabricarea
lui īn exces.
Diferenţele de comportament manifestate
de colesterol sunt determinate
de proteina de care este
legat. Lipoproteinele sunt cele
care transportă colesterolul în
sistemul nostru circulator.
Cele de joasă densitate - LDL
(low density proteins) transportă
aproximativ 65% din colesterolul
sangvin. LDL, denumit şi colesterolul
"rău", poate determina
apariţia plăcilor ateromatoase la
nivelul peretelui arterelor. Cu cāt
nivelul de LDL din sānge este mai
mare, cu atāt creşte riscul de
apariţie a bolilor cardio-vasculare.
Lipoproteinele de înaltă densitate
HDL-colesterol (HDL-C) reprezintă
un grup de lipoproteine sintetizate
şi secretate de hepatocit
care distrug depozitele de gră-
simi de pe vasele sangvine şi asigură
circulaţia colesterolului, fără
a bloca arterele. Împreună cu
LDL-ul participă la menţinerea colesterolului
celular. O cantitate
crescută de HDL colesterol în sānge
are rol protectiv împotriva bolilor
cardiace. Din contră, niveluri
scăzute de HDL colesterol în sānge
determină creşterea riscului pentru
apariţia bolilor cardiace.
Cānd în organism se acumulează
prea mult colesterol, se formează
ateroame la nivelul arterelor,
ducānd la îngustarea spaţiului |
Conform OMS23, o mare parte dintre accidentele
vasculare cerebrale ( AVC) sau infarcte pot fi prevenite
dacă abordarea terapeutică a pacienţilor
ar viza simultan toţi factorii de risc indiferent de
gravitatea fiecăruia.
Bolile cardiovasculare apar, în cea mai mare
parte, ca urmare a factorilor multipli de risc ce
includ pe lāngă tensiunea arterială ridicată, valori
crescute ale colesterolului10, 20 si trigliceridelor1,
18, diabet zaharat, obezitatea, fumatul.20
Pacientul trebuie informat asupra factorilor de
risc legaţi de stilul de viaţă: fumatul, alimentaţia,
sedentarismul, consumul excesiv de alcool şi cafea,
stresul, la care se adaugă afecţiunile asociate.
20
Colesterolul este o substanţă înrudită cu
grăsimile şi care are un rol important în buna
funcţionare a organismului.
Sursele de colesterol pentru organism sunt: alimentele
grase (grăsimi animale, gălbenuşul de
ou, viscerele) sau prin fabricarea lui de către ficat
la persoanele cu predispoziţie ereditară, |
|
obeze, diabetice, alcoolice sau la femeile
care folosesc anticoncepţionale.
Colesterol contribuie la menţinerea
integrităţii celulare, de asemenea
are rol în reglarea vāscozităţ
ii fluidelor celulare (sānge)
datorită grupării hidroxil interac-
ţionează cu restul fosfat al membranei
celulare, iar steroizii cu
moleculă mare şi lanţul hidrocarburic
sunt introduse īn membrană,
la sinteza bilei (acizi biliari),
la metabolismul vitaminelor
liposolubile: vitamina A, D, K, E;
este precursor major al vitaminei
D. De asemenea este precursor al
reacţiilor de sinteză a hormonilor
steroidici (cortisol şi aldosteronă
īn glandele suprarenale), hormonilor
sexuali progesteron, estrogen
şi testosteron. Mai are rol
atāt la nivelul sinapselor |
|
| | | |
Pagina următoare » |
|
|
|
|
|
