Imagination is more important than knowledge.
Albert Einstein
În medicină, descoperirea unui medicament vine după un lung proces
de căutare şi cercetare a unor molecule, cu testarea consecutivă pe
model animal şi pe subiecţi umani din punct de vedere al eficacităţii şi
siguranţei, instrumentul de cercetare fiind reprezentat de studiul clinic.
Drumul de la studiul de fază I pană la aprobarea indicaţiilor unui medicament
este lung şi anevoios, iar analizele postmarketing ne arată că din
aproximativ 11.000 molecule, una singură ajunge în rafturile farmaciilor,
ceea ce justifică costurile mari al unor terapii. Cercetarea în domeniul farmaceutic
reprezintă motorul companiilor farmaceutice, cu o dinamică în
creştere de la an la an, cu un volum de investiţii cu trend ascendent în
ultimii 10 ani, astfel încât mai multe din acestea s-au plasat în rândul
primelor 100 de corporaţii mondiale.
Deşi domeniul este extrem de activ din punct de vedere financiar, rezultatele
terapiilor sunt modeste, puţine din medicamentele ultimilor 10 ani
au fost cu adevărat revoluţionare. Mă întreb dacă nu cumva exploatarea
maximală a unor verigi patogenice ştiute de ceva vreme, în detrimentul
focalizării pe descoperirea unor noi mecanisme ce declanşează şi întreţin
boli, nu ar putea constitui o frână în acest sens. De asemenea, poate că
metodologia cercetării - bazată pe studiu clinic al căror rezultate analizate
prin logica statisticilor reprezintă mai bine un model de pacient
matematic decât cel din realitate - nu reprezintă unealta ce duce la progres
şi adevăr. Un argument al stagnării în domeniul cercetării medicale
poate fi şi acela că, în ultimii 5 ani, au fost răsplătiţi cu premiul Nobel
cercetători ale căror rezultate au fost de mult exploatate.
Poate că acest mod de gândire bazat pe argument, logică şi silogism nu
reprezintă adevărata cunoaştere în cercetarea medicală, diminuează
imaginaţia cea care dă aripi ideilor, scurt-circuitează etapele cunoaşterii,
revoluţionează ştiinţa.
Cu acelaşi entuziasm,
editor-şef
Silviu Stanciu
|
