Sâmbătă, 31 iulie 2010

	CUPRINS Nr. 84-85 / 2009 Nr. 81-83 / 2009 Nr. 80 / 2008 Nr. 79 / 2008 Nr. 78 / 2008 Nr. 76-77 / 2008 Nr. 75 / 2008 Nr. 74 / 2008 Nr. 73 / 2008 Nr. 72 / 2008 Nr. 71 / 2008 Nr. 69-70 / 2007 Nr. 68 / 2007 Nr. 67 / 2007 Nr. 66 / 2007 Nr. 64-65 / 2007 Nr. 63 / 2007 Nr. 62 / 2007 Nr. 61 / 2007 Nr. 60 / 2007 Nr. 59 / 2007 Nr. 57-58 / 2006 Nr. 56 / 2006 Nr. 55 / 2006 Nr. 54 / 2006 Nr. 52-53 / 2006 Nr. 51 / 2006 Nr. 50 / 2006 Nr. 49 / 2006 Nr. 48 / 2006 Nr. 47 / 2006 Nr. 45-46 / 2005 Nr. 44 / 2005 Nr. 43 / 2005 Nr. 42 / 2005 Nr. 40-41 / 2005 Nr. 39 / 2005 Nr. 38 / 2005 Nr. 37 / 2005 Nr. 36 / 2005 Nr. 35 / 2005 Nr. 33-34 / 2004 Nr. 32 / 2004 Nr. 31 / 2004 Nr. 30 / 2004 Nr. 28-29 / 2004 Nr. 27 / 2004 Nr. 26 / 2004 Nr. 25 / 2004 Nr. 24 / 2004 Nr. 23 / 2004 Nr. 21-22 / 2003 Nr. 20 / 2003 Nr. 19 / 2003 Nr. 18 / 2003 Nr. 16-17 / 2003 Nr. 15 / 2003 Nr. 14 / 2003 Nr. 13 / 2003 Nr. 12 / 2003 Nr. 11 / 2003 Nr. 9-10 / 2003 Nr. 8 / 2002 Nr. 7 / 2002 Nr. 6 / 2002 Nr. 4-5 / 2002		În acest numărÎn toată arhiva În numerele din 2009În numerele din 2008În numerele din 2007În numerele din 2006În numerele din 2005În numerele din 2004În numerele din 2003În numerele din 2002În întregul sit Manifestări clinice şi biologice în rectocolita hemoragică Dr. Manole Cojocaru Rectocolita hemoragică este o boală inflamatorie a colonului care evoluează cu perioade de remisiuni şi recăderi. Rectocolita hemoragică întotdeauna afectează şi rectul. Inflamaţia colonului este relativ superficială. Incidenţa maximă a bolii este între 15-30 ani. Etiologia este multifactorială. Rareori, boala poate fi asimptomatică. Simptomele principale ale rectocolitei hemoragice sunt durerile abdominale, diareea cu sânge. Rectocolita hemoragică este caracterizată de acumularea de PMN neurofile în criptele colonului (abcese criptice) cu ulceraţia epiteliului, edem şi hemoragie. Datele de laborator pot să indice severitatea procesului inflamator. Rectocolita hemoragică este inflamaţia difuză a mucoasei colonului care invariabil afectează rectul. Boala este asociată cu producerea crescută de citokine, vasodilataţia mucoasei şi permeabilitate vasculară crescută. Etiopatogenia constă în interrelaţia factorilor genetici cu cei din mediu la care se adaugă anomalii ale celulelor epiteliului colonic cu perturbarea funcţiei imune a mucoasei, posibil datorată activării monocitelor/ macrofagelor sau răspunsurilor imune excesive ale celulelor Th1. A fost demonstrat că activarea macrofagelor şi producerea de citokine este importantă în răspunsurile imune Th1 în rectocolita hemoragică. S-a demonstrat că IL-12 şi IL-18, produse de macrofagele activate, acţionează sinergic asupra celulelor Th ca acestea să producă IFN-ƒÁ care duce la inflamaţia cronică a intestinului. In 10-30% din cazurile cu rectocolită hemoragică, prima manifestare a bolii este diareea cu sange. Forma uşoară este observată la 50-60% dintre pacienţi. Pacientul prezintă pusee de diaree cu debutul insidios. Nu există semne ca febră, pierdere in greutate, hipoalbuminemie. Forma moderată este observată la 30% dintre pacienţi şi este caracterizată de diaree cu sange, dureri abdominale, nevoia imperioasă de defecare şi abdomen sensibil. Sunt prezente anorexia, pierderea in greutate, anemie uşoară, febră. Forma severă se intalneşte la 10% dintre pacienţi. Pacientul prezintă peste 6 scaune cu sange pe zi, abdomen sensibil, febră, anemie, leucocitoză hipoalbuminemie. Pacienţii pot prezenta complicaţii severe ca hemoragie severă, megacolon toxic (cauzat de pancolită), perforaţ ie intestinală. Există risc semnificativ crescut de neoplasm de colon. Mai puţin de 5% dintre copii prezintă predominant manifestă ri extraintestinale ca tulbură ri in creştere, artropatii, manifestări cutanate sau afectarea hepatică. Semnele clinice la examenul fizic variază cu durata şi severitatea bolii, de asemenea, pot fi constatate manifestă- rile extraintestinale (febră, tahicardie paloare, malnutriţie, eritem nodos, pioderma gangrenosum, episclerită, icter, colangita sclerozantă). Durerile articulare sunt frecvente, dar artrita seronegativă este rareori prezentă. În artrita asociată cu rectocolita hemoragică (artrita colitică) nu se descrie distrugerea sinovialei, artrita este migratorie sau monoarticulară. Aproximativ 1% dintre pacienţii cu rectocolită hemoragică prezintă spondilită anchilozantă cu HLA-B27 prezent. Manifestări biologice . Hemograma relevă anemie medie, cauzată de pierderile cronice de sange (microcitară, hipocromă) sau normocitară. In cazurile cu formă sever, anemia este pronunţată. Este prezentă leucocitoza, formula leucocitară cu deviaţie la stanga. Hemograma evidenţiază trombocitoza (peste 600.000/mm3). . VSH şi CRP, ƒż1-glicoproteina acidă, haptoglobina sunt frecvent crescute in perioada acută a bolii. VSH/CRP servesc pentru monitorizarea bolii. . Albumina serică poate fi scăzută in forma severă (sub 4 g/dl), urmare a pierderilor. . Anticorpii anticitoplasma PMN neutrofil (paternul la imunofluorescenţă p-ANCA), sunt prezenţi pană la 80% dintre pacienţii cu rectocolită hemoragică. pANCA sunt anticorpi faţă de lactoferină, catepsină G. . Sunt prezenţi anticorpi anti-celule epiteliale colonice (cu posibil rol citotoxic). . Calprotectina din fecale poate fi crescută in faza acută a inflamaţiei. . Proteina S-100 in ser este crescută. . Teste care exclud cauza infecţioasă (coproculturile răman negative in rectocolita hemoragică). . Testele funcţiei hepatice pot fi modificate. . Dozarea interleukinelor sau a TNF-ƒż nu sunt accesibile examenelor de rutină. . La biopsia intestinală semnele nu sunt patognomonice. Acumularea de PMN in cripte determină criptita. Se descriu limfocite, eozinofile mastocite in lamina propria in faza acută a bolii. Există un număr crescut de celule T activate (CD4+, DR+, CD45RO+).
			Copyright © 2010 Stetoscop. Toate drepturile rezervate. webmaster@stetoscop.ro