parcursul
tratamentului de
desensibilizare.
Contraindicaţii:
• boli autoimune;
• boli maligne;
• boli severe cardiovasculare,
respiratorii, renale care ar putea
fi decompensate de efectele adverse
ale testării sau de tratamentul
acestora;
• afecţiuni dermatologice extinse
care fac improprie testarea cutanată;
• boli limfoproliferative;
• tuberculoză activă;
• stări febrile;
• perioade de anergie după boli
infecţioase acute;
• tratament corticosteroid topic
pe suprafeţe întinse sau corticoterapie
sistemică în doze mai
mari de 20mg pe zi;
• tratament cu antihistaminice
antiH1 (loratadină, desloratadină,
cetirizină, levocetirizină,
mequitazină, clorfeniramină, ciproheptadină
etc.) în săptămâna
înaintea testării;
• nu se efectuează testarea cutanată
la pacienţii simptomatici (ex.
nu se efectuează testarea la polen
în timpul sezonului polenic).
Semnificaţii
• cercetează existenţa unei sensibiliză
ri atopice demonstrând prezenţa |
 |
anticorpilor alergen specifici
de tip IgE fixaţi pe mastocitele
cutanate;
• reproduce local răspunsul organismului
la contactul cu alergenul;
• un răspuns pozitiv se exprimă
prin eritem, edem, prurit (tripla
reacţie Lewis dată de histamina
eliberată prin degranulare de
către mastocit);
• clasic, testul este pozitiv dacă
papula formată are diametrul
peste 3 mm sau mai mare de jumă
tate din valoarea diametrului
papulei la martorul pozitiv (histamina
1mg/ml);
• intensitatea maximă a reacţiei
este la 15 min şi se urmăreşte
până la 30 min;
• cu cât mărimea răspunsului
cutanat este mai importantă cu
atât şi nivelul de sensibilizare
este mai mare;
• un test pozitiv nu înseamnă
obligatoriu că alergenul respectiv
are vreun rol în tabloul clinic al
pacientului; anamneza alergolo- |
|
gică este cea mai importantă în demersul
diagnostic;
• se poate efectua la orice vârstă dar la vârstele
extreme se caracterizează printr-o reactivitate
cutanată diminuată, ceea ce poate genera probleme
de interpretare a rezultatelor;
• nu există o corelaţie între mărimea papulei şi
severitatea bolii alergice;
• faptul că o boală alergică cu expresie respiratorie
poate fi investigată prin teste cutanate cu alergenul
incriminat este expresia faptului că bolile
alergice sunt boli de sistem;
• sensibilizarea alergică poate să dispară în timp
spontan (într-un studiu recent pe o populaţie
pediatrică în Tucson, Arizona, SUA, 20% din
copiii de 6 ani sensibilizaţi la polen de graminee
vor avea teste cutanate negative la 11 ani) ;
• dacă testul este negativ în pofida unei anamneze
foarte sugestive, acesta trebuie repetat;
• testul este mai sensibil decât dozarea în ser a
IgE alergen specifice dar mai puţin specific decât
acesta; 20% din pacienţii cu IgE alergen specifice
negative în ser au testul cutanat alergologic prick
pozitiv la alergenul respectiv.
Nu toate alergenele se pretează la testarea cutanată.
Există o trusă de testare cutanată alergologică
prick ce conţine extrase alergenice standar- |
