cei presupunem că populaţia este
infinită, sau în orice caz foarte
mare comparativ cu eşantionul
nostru. Toate calculele statistice
se bizuie pe această presupunere.
Ce face
analiza
statistică?
Raţionamentul statistic
foloseşte trei tipuri
de abordări generale:
1. Estimarea statistică.
Cel mai simplu este calculul
mediei unui eşantion. Deşi un calcul
exact, această medie este
numai o estimare a mediei populaţiei, şi se numeşte estimare
punctuală. Cât de bună este
această estimare depinde de
mărimea eşantionului şi de dispersia
valorilor, iar calculele statistice
combină aceste două lucruri
pentru a genera un interval,
cunoscut ca intervalul de încredere*
al mediei populaţiei. Presupunând
că eşantionul este extras la
întâmplare din (sau măcar reprezentativ
pentru) întreaga populaţie, atunci putem fi 95% siguri că
media populaţiei se află în intervalul
de încredere 95%, sau 99%
siguri că media populaţiei se află
în intervalul de încredere 99% (de
obicei se utilizeză cel 95%).
Similar, se pot calcula intervale
de încredere pentru proporţii, |
 |
riscuri, riscuri relative, odds
ratio, reduceri de riscuri relative
sau absolute, sensibilităţi şi
specificităţi etc.
Dacă luăm exemplul studiului
EUROPA, efectuat pe 12.218
pacienţi, în abstract (Rezultate)
vedem că perindoprilul a redus
riscul relativ al unui efect compozit
cu 20%, intervalul de încredere
95% fiind 9-29. Asta înseamnă
că în studiul EUROPA, pe
eşantionul de 12.218 pacienţi,
perindoprilul a redus riscul relativ
cu 20%, aceasta fiind estimarea
punctuală. Pe noi, însă, ne
interesează cât reduce perindoprilul
riscul relativ în realitate, la
pacienţii cu coronaropatie şi fără
hipertensiune sau insuficienţă
cardiacă, aşadar care ar fi
această reducere de risc relativ la
nivelul populaţiei; intervalul de
încredere 95% ne spune că
putem fi 95% siguri că, în realitate
(adică la nivelul populaţiei de
indivizi cu coronaropatie), perindoprilul
reduce riscul relativ cu
între 9% şi 29%.
2. Testarea ipotezei statistice
ne ajută să vedem dacă o
diferenţă observată într-un studiu
(şi deci pe un eşantion, pentru
că întotdeauna studiile sunt
realizate pe eşantioane) este
adevărată (adică valabilă la nivelul
populaţiei), sau a fost rezultatul
întâmplării. Dacă între populaţii nu există în realitate nicio
diferenţă, care este probabilitatea
ca extrăgînd la întâmplare un
eşantion să găsesc între populaţiile |
|
din acest eşantion o diferenţă la fel de mare
sau mai mare decat cea găsită? Răspunsul este o
probabilitate numită p.
Folosind acelaşi exemplu şi acelaşi rezultat din
studiul EUROPA, pentru reducerea riscului relativ
(care a fost 20%) se dă şi valoarea p=0,0003. P
este răspunsul la intrebarea: dacă in realitate
perindoprilul nu scade riscul de mortalitate cardiovasculară
şi/sau accident coronarian acut,
care este probabilitatea ca, intr-un studiu efectuat
pe 12.218 pacienţi, în grupul tratat să apară
o reducere a riscului relativ cu .20% din pură
întamplare? Sau, altfel spus, dacă intre cele două
populaţii (populaţia tratată cu perindopril şi cea
tratată cu placebo) nu există in realitate nicio
diferenţă în privinţa efectului compozit, care este
probabilitatea ca intr-un studiu precum EUROPA
să apară o reducere a riscului relativ cu .20% în
grupul perindopril, numai din întamplare?
Răspunsul este p=0,0003, adică 0,03%, deci
foarte mică.
3. Modelarea statistică, prin care se testează
cat de bine se potriveşte un model experimental
(clinic) cu un model matematic construit pe baza
unor principii biologice, fiziologice etc. Cea mai
uzuală formă de model statistic este regresia
lineară.
Bibliografie
. Bailar JC III, Moesteller F. Medical uses of statistics.
2nd edition, 1992, NEJM Books, Boston,
Mssachusetts.
. Băicuş C. Dicţionar de epidemiologie clinică şi medicină
bazată pe dovezi. Editura Medicală, Bucureşti, 2002.
. C. Băicuş. Medicina bazată pe dovezi. Cum înţelegem
studiile. Editura Medicala, Buucresti, 2007.
. Bland M. An introduction to medical statistics. 3rd
edition, Oxford University Press, New York, 2000.
. The EURopean trial On reduction of cardiac events
with Perindopril in stable coronary Artery disease
Investigators. Efficacy of perindopril in reduction of
cardiovascular events among patients with stable
coronary artery disease: randomised, double-blind,
placebo-controlled, multicentre trial (the EUROPA
study). Lancet 2003; 362: 782.88. |
