Analiza oricărui studiu, fie că este un
studiu randomizat multicentric de multe
miloane de dolari pe 100.000 de pacienţi,
fie un studiu descriptiv pe 40 de pacienţi,
īncepe cu descrierea distribuţiei variabilelor1.
Aceasta se face utilizānd analiza
univariată şi diferite tehnici grafice.
Uneori se utilizează termenul "univariată" cu privire
la statisticile care evaluează relaţiile dintre două variabile
(variaţia unei variabile īn funcţie de o alta); alţii
īnsă2 preferă termenul pentru analiza descriptivă a
unei variabile, preferāndu-l pe cel de analiză bivariată
īn cazul studierii a două variabile.
Variabilele nominale (calitative)
Variabilele calitative (nominale) apar atunci cānd indivizii
cad īn clase separate, care nu au vreo relaţie
numerică una cu cealaltăşi deci nu pot fi puse īntr-o
ordine (de ex. sex, culoarea ochilor, grupa sanguină,
rasa, diagnosticul etc. Chiar dacă putem pune valorile
pe care le ia variabila calitativă īntr-o ordine (cel
mai simplu: ordinea alfabetică), această ordine nu
are nici o semnificaţie din punct de vedere biologic.
Cel mai simplu mod de descriere a variabilelor calitative
|
 |
|
|
este prin intermediul unui
tabel de frecvenţe, īn care apare
numărulde cazuri pentru fiecare
categorie.
Īn Tabelul 1, īn prima coloană avem
valorile variabilei calitative "diagnosticul
etiologic", īn a doua numă-
rul de cazuri din fiecare categorie,
iar īn a treia numărul de cazuri exprimat
procentual (frecvenţa relativă,
sau frecvenţa proporţională a
fiecărei categorii). Atunci cānd prezentă
m rezultatele cercetării noastre
unei audienţe, avānd la
dispoziţie un timp limitat, convertim
informaţia din forma de mai sus
|
|
īntr-una grafică, cu impact mai mare
şi din care punctele cheie sunt
percepute mai rapid. Pentru variabilele
nominale, prezentarea grafică
se face sub formă de plăcintă
("pie" īn engleză) sau bare.
Plăcinta arată frecvenţa relativă a
fiecărei categorii īmpărţind un cerc
īn sectoare ale căror unghiuri sunt
proporţionale cu această frecvenţă
relativă. Figura seamănă cu o
plăcintă rotundă (sau tort) tăiată īn
felii gata să fie servite.
Reprezentarea grafică sub formă de
bare, acestea pot fi orizontale sau
verticale şi au o lungime proporţională,
din nou, cu frecvenţa relativă.
Bibliografie
1. Băicuş C. Medicina bazată pe
dovezi. Cum īnţelegem studiile. Editura
Medicală Bucureşti, 2007, p.21.
2. Katz M. Multivariable analysis. A
practical guide for clinicians. Cambridge
University Press, New York,
1999.
3. Băicuş C, Boloşiu HD, Tănăsescu
C, Băicuş A. Fever of unknown originpredictors
of outcome. A prospective
multicenter study on 164 patients.
Eur J Intern Med. 2003;14:249-254. |
|
