|
|
|
EDITORIAL |
Alcoolul şi bolile
cardiovasculare
Alcoolul - şi în special vinul roşu - şi-a dobândit în ultimii 5 ani un nou
statut graţie semnalelor pozitive transmise de studiile prospective care
au consolidat evidenţa epidemiologică şi au făcut puţină lumină în mecanismele
biologice, reprezentând mai nou un supliment alimentar de nelipsit
din dieta de tip mediteranean. O reinterpretare recentă a studiului
SHEEP, analizată succint într-un editorial al numărului din ianuarie 2008
al revistei European Heart Journal, aduce un mesaj consistent pentru o
zonă fierbinte a cardiologiei, pacientul cu risc înalt, în special cel care a
suferit un infarct de miocard. Astfel, consumul moderat de alcool (1-2
unităţi/zi* pentru femei şi 2-4 unităţi/zi* pentru bărbaţi) pare a fi mai eficient
în prevenţia mortalităţii decât scăderea agresivă a nivelelor de colesterol,
la pacienţii care au suferit un infarct de miocard.
Dacă introducem în ecuaţie datele de mai sus şi dacă mai ţinem cont de
faptul că în 2008 la majoritatea congreselor din cardiologie alcoolul sau
vinul roşu face parte din hot topics şi că deja lângă standurile companiilor
farmaceutice au apărut şi cele ale producătorilor de vinuri, există destule
premize ca în următoarea perioadă să asistăm la apariţia studiilor
clinice intervenţionale (vom studia efectele după administrarea de alcool)
în urma cărora acesta poate primi indicaţii de administrare, atât în
prevenţia primară cât şi secundară a bolilor cardiovasculare. Pentru populaţ
ia sud-europeană va fi doar o legiferare medicală a stării de fapt
existente cu probabil ceva reglementări de ordin juridico-social pentru ca
individul să poată consuma în siguranţă chiar şi în plină activitate cantitatea
de alcool recomandată. Nu pot să nu mă întreb ce va însemna
această recomandare pentru pacientul mioritic, genetic predispus la a
face lucrurile după pofta inimii şi nu după cea a raţiunii. Probabil vom
asista la un fenomen de euforie naţională prin convertirea la un consum
moderat şi a celor care nu consumă, disproporţionată faţă de procentul
celor care ar trebui să treacă de la un consum exagerat la unul moderat,
statut greu de dobândit. Poate că intuiţia a mers prea departe, dar fac
acest scenariu ipotetic pentru a trage din timp semnalul de alarmă asupra
acestei probleme în a cărei rezolvare trebuie să ţinem cont atât de
obiceiuri şi tradiţii, dar mai ales de percepţiile individului şi a societăţii
asupra consumului de alcool. Şi nu uitaţi că profilul de siguranţă al acestui
medicament este unul îngust şi din acest motiv putem asista la o reducere
a mortalităţii cardiovascualare dar cu o creştere din alte cauze.
* 1 unitate = 15 ml alcool
|
|
