Cardiologia digitală: O nouă viziune pentru medicina cardiovasculară

28.09.2018

AUTOR

Dr.Ștefan Busnatu

 

Progresul sectorului medical constă atât în dezvoltarea de noi medicamente şi proceduri chirurgicale, cât și în dezvoltarea domeniului sănătății digitale, prin redefinirea unor servicii medicale, a unor facilități și a unor modalități de monitorizare a sănătății prin intermediul mediului digital, conectat la internet, dependent de dispozitive mobile și utilizând resursele tehnologiei digitale.

Rolul actual al cardiologiei digitale în optimizarea managementului pacientului cardiovascular

Eficientizarea tehnicilor de resuscitare cardiorespiratorie prin aplicații mobile care permit:

  •  Instruirea specialiștilor sau nespecialiștilor în vederea îmbunatățirii tehnicilor de bază sau avansate de resucitare
  •  Maparea defibrilatoarelor existente într-o anumită zonă pentru a grăbi accesul la un astfel de dispozitiv medical
  •  Notificarea specialiștilor în sănătate cu privire la poziționarea geografică cât mai exactă a cazului pacientului în stop cardiac, pentru a facilita prezentarea cât mai rapidă a echipajului medical

Managementul aritmiilor cardiace prin:

  •  Utilizarea de dispozitive mobile portabile (cunoscute sub denumirea de dispozitive „handheld“) ce permit identificarea aritmiilor
  •  Interogarea wireless a dispozitivelor electronice implantabile ce sunt utilizate pentru aritmiile complexe

Managementul pacienților cu infarct miocardic prin:

  •  Transmisia de date ECG prespital către centrul de telemonitorizare sau chiar pe smartphone-ul cardiologului intervenționist și integrarea acestor date cu dosarul electronic al pacientului și cu ECG-uri anterioare

Suportul pacienților în efectuarea recuperării cardiovasculare prin:

  • Servicii digitale de asistență nutritională, psihologică, videoconsultații
  • Telemonitorizarea parametrilor vitali de tipul frecvenței cardiace, presiunii arteriale, saturației în oxigen, ECG-ului, glicemiei, facilitată de conectivitate automată la dispozitive medicale wireless
  • Monitorizarea greutății corporale și a e evoluției conținutului de apă
  • Monitorizarea aderenței la tratament

Cardiologia reprezintă una din specialitățile medicale care a aderat cel mai timpuriu la domeniul sănătății digitale, la ora actuală existând numeroase servicii digitale ce pot asista toți actorii implicați în procesul de îngrijire al pacientului cu boală cardiovasculară. În cardiologie, tehnologiile digitale au aplicabilitate în fiecare etapă a îngrijirii medicale, începând de la domeniul prevenției primare, managementul pacientului în faza acută sau subacută a bolii și finalizându-se cu servicii ce înlocuiesc programele clasice de prevenție secundară (Figura 1).

În pofida dezvoltării extensive a serviciilor de sănătate digitală în cardiologie, ritmul de implementare în practică a acestora continuă să fie unul de durată, cu multe bariere ce țin atât de provocările în conectivitatea geografică, accesibilitatea la tehnologie, maturitatea tehnologică, cât și acceptabilitatea de către pacient, respectiv de către medic.

Viitorul cardiologiei digitale – inteligența artificială

Premisele inteligenței artificiale (IA), prin dezvoltarea algoritmilor de învățare, sunt de a furniza un set de instrumente avansate care să sporească aplicabilitatea serviciilor deja existente și să extindă eficacitatea medicului cardiolog. 

Acest lucru va deveni necesar din mai multe motive:

  •  Introducerea clinică a tehnologiilor bogate în date, cum ar fi secvențierea genomului întregși streamingul biometric al dispozitivelor mobile, vor solicita în curând medicii cardiologi să interpreteze și să operaționalizeze informații din multe domenii disparate de biomedicină
  •  În același timp, presiunile externe de reducere a timpilor dedicați rezolvării fiecărui caz medical necesită o mai mare eficiență operațională din partea medicilor și a sistemelor de sănătate. În cele din urmă, pacienții vor începe să solicite îngrijiri mai personalizate. Pe scurt, medicii vor fi inundați de un volum imens de date, care vor necesita o interpretare mai sofisticată și mai rapidă

Soluția pentru acestea este reprezentată de implementarea algoritmilor de învățare electronică în cadrul sistemelor informatice, pentru a îmbunătăți fiecare etapă a îngrijirii pacientului - de la cercetare și descoperire, până la diagnosticare și alegerea terapiei (Figura 2). Ca rezultat, practica clinică va deveni mai eficientă, mai convenabilă și mai personalizată. În plus, datele viitoare nu vor fi colectate doar în cadrul sistemului de sănătate, iar proliferarea senzorilor mobili va permite medicilor, în viitor, să monitorizeze, să interpreteze și să răspundă fluxurilor suplimentare de date biomedicale colectate de la distanță și în mod automat.

BIBLIOGRAFIE

  1.  Enone H, Hang D, Marlien V, Mohanraj K,(2014) Mobile health applications in cardiac care, Interv. Cardiol. 6(2) 
  2.  Semeraro F, Taggi F, Tammaro G, Imbriaco G, Marchetti,L, Cerchiari EL. (2011) iCPR: a new application of high-quality cardiopulmonary resuscitation training. Resuscitation 82(4),436–441
  3.  Wu O, Briggs A, Kemp T et al. (2012) Mobile phone use for contacting emergency services in life threatening circumstances. J. Emerg. Med. 42(3), 291–298
  4.  Yang CW, Wang HC, Chiang WC et al. (2008) Impact of addingvideo communication to dispatch instructions on thequality of rescue breathing in simulated cardiac arrests – arandomized controlled study. Resuscitation 78(3), 327–332
  5.  Lee J, Reyes BA, McManus DD, Mathias O, ChonKH. Atrial Fibrillation Detection using a Smart Phone.Presented at: 34th Annual International Conference of theIEEE Engineeringin-Medicine-and-Biology-Society (EMBS). San Diego, CA, USA, 28 August–1 September 2012.
  6.  Sankari Z, Adeli H. (2011) HeartSaver: a mobile cardiac monitoringsystem for auto-detection of atrial fibrillation, myocardialinfarction, and atrio-ventricular block. Comput. Biol.Med. 41(4), 211–220
  7.  Shacham J, Birati EY, Malov N et al. (2012) Telemedicine fordiagnosing and managing paroxysmal atrial fibrillation inoutpatients. The phone in the pocket. Int. J. Cardiol. 157(1),91–95
  8.  Hauck M, Bauer A, Voss F, Weretka S, Katus HA, BeckerR. (2009) „Home monitoring“ for early detection of implantablecardioverter-defibrillator failure. Clin. Res. Cardiol. 98(1),19–24.
  9.  Kuo F.C., Mar B.G., Lindsley R.C., Lindeman N.I. (2017) The relative utilities of genome-wide, gene panel, and individual gene sequencing in clinical practice. Blood 130:433–439.
  10.  Busnatu S, Iancu R, Gheorghe I, Sinescu C (2017) An eHealth approach for optimal venous thromboembolic disease managementControl Engineering and Applied Informatics Journal, vol. 19, issue 1
  11.  Muse E.D., Barrett P.M., Steinhubl S.R., Topol E.J. (2017) Towards a smart medical home. Lancet 389:358.
  12.  Barnason S, Zimmerman L, Young L. (2012) An integrative reviewof interventions promoting self-care of patients with heartfailure. J. Clin. Nurs. 21(3–4), 448–475
  13.  Steinhubl S.R., Muse E.D., Topol E.J. (2015) The emerging field of mobile health. Sci Transl Med
  14.  Piotrowicz E, Jasionowska A, BanaszakBednarczyk M,Gwilkowska J, Piotrowicz R. (2012) ECG telemonitoring duringhomebased cardiac rehabilitation in heart failure patients.J. Telemed. Telecare 18(4), 193–197
  15.  Shameer K., Badgeley M.A., Miotto R., Glicksberg B.S., Morgan J.W., Dudley J.T. (2017) Translational bioinformatics in the era of real-time biomedical, health care and wellness data streams. Briefings in Bioinformatics 18:105–124
  16.  Konstam M.A., Hill J.A., Kovacs R.J., et al. (2017) The academic medical system: reinvention to survive the revolution in health care. J Am Coll Cardiol 69:1305–1312
  17.  Steinhubl S.R., Topol E.J. (2015) Moving from digitalization to digitization in cardiovascular care: why is it important, and what could it mean for patients and providers? J Am Coll Cardiol 66:1489–1496
  18.  Boeldt D.L., Wineinger N.E., Waalen J., et al. (2015) How consumers and physicians view new medical technology: comparative survey. J Med Internet Res 17:e215