Cardiopatia ischemică în 2014

Utilizarea „inadecvată“ a aspirinei în prevenţie

Mai mult de 10% dintre pacienţii clinicilor de cardiologie din SUA prezintă o utilizare „inadecvata“ a aspirinei în prevenţia primară a BCV adică la un risc pe 10 ani de BCV sub 6%. Studiul, publicat în JACC în ianuarie 2015 a dovedit faptul că folosirea inadecvată a aspirinei în cabinetele de cardiologie variază de la 0 la 70%. Deoarece aspirina este larg disponibilă, o mare parte din cazurile de utilizare inadecvată reprezintă iniţiative personale ale pacienţilor. Pentru cardiolog, mesajul este că pentru orice pacient la care se prescrie aspirină în prevenţia primară ar trebui să existe obiceiul de a estima riscul cardiovascular la 10 ani şi de a avea o discuţie cu pacientul în care să se estimeze riscul versus beneficiu.

http://www.medscape.com/viewarticle/837982
Hira RS, Kennedy K, Nambi V, et al. Frequency and practice-level variation in inappropriate aspirin use for the primary prevention of cardiovascular disease: insights from the National Cardiovascular Disease Registry’s Practice Innovation and Clinical Excellence Registry. J Am Coll Cardiol 2015; 65:111–21.

Ivabradina în boala cardiacă ischemică fără insuficienţă cardiacă

Frecvenţa cardiacă ridicată este un marker dovedit al riscului cardiovascular. Studii anterioare au sugerat că ivabradina asociată la tratamentul standard poate îmbunătăţi prognosticul pacienţilor cu boală cardiacă ischemică, disfuncţie ventriculară stângă şi frecvenţă cardiacă peste 70/minut. La pacienţii cu angină pectorală stabilă fără insuficienţă cardiacă, adăugarea ivabradinei la terapia standard nu a îmbunătăţit prognosticul la pacienţii din studiul SIGNIFY. Beneficiul observat odată cu scăderea frecvenţei cardiace  la pacienţii cu insuficienţă cardiacă, dar nu la cei cu angină stabilă, poate fi explicat prin mecanismele diferite de creştere a frecvenţei cardiace în cele două patologii. În insuficienţa cardiacă există o activare neuroumorală care conduce la remodelare ventriculară şi în continuare la disfuncţie ventriculară stângă într-un cerc vicios, în timp ce în angina stabilă acest mecanism nu există. Astfel, la pacienţii cu angină stabilă frecvenţa cardiacă este doar un marker al riscului dar nu şi un factor modificabil al prognosticului.

http://goo.gl/pmvYX6
Ivabradine in Stable Coronary Artery Disease without Clinical Heart Failure; Kim Fox, M.D., Ian Ford, Ph.D., Philippe Gabriel Steg, M.D., Jean-Claude Tardif, M.D., Michal Tendera, M.D., and Roberto Ferrari, M.D. for the SIGNIFY Investigators; N Engl J Med 2014; 371:1091-1099

Un nou normolipemiant îşi dovedeşte eficacitatea în 9 studii recente

Alirocumab, un anticorp monoclonal ce inhibă PCSK9 a dovedit în studii recente (seria de studii ODYSSEY) scăderi semnificative ale LDL colesterolului. Pacienţii dislipidemici ce au primit alirocumab au prezentat scăderi mai accentuate ale LDL colesterolului comparativ cu placebo sau cu un compus activ (ezetimibe sau atorvastatin). Studiile de fază 3 au inclus populaţii diferite cum ar fi pacienţi cu hipercolesterolemie familială, cei cu risc foarte ridicat sau cei cu intoleranţă la statine. Administrarea medicamentului se face în două regimuri de dozare (75 sau 150mg) prin injectare subcutanată la fiecare două săptămâni. Alte studii în desfăşurare (CHOICE I si II) testează administrarea alirocumab în doză unică lunară.

Alirocumab Effectively Lowers LDL Cholesterol in Nine Trials: Top-Line Results from ODYSSEY
http://www.medscape.com/viewarticle/829130

Studiul STABILITY – Darapladib în reducerea inflamaţiei şi îmbunătăţirea prognosticului pacienţilor cu boală coronariană

Darapladib-ul este un inhibitor oral reversibil al LP-PLA2 ce şi-a dovedit eficienţa în studii preclinice în scăderea LP-PLA2, scăderea efectelor anti-inflamatoare ale macrofagelor şi limfocitelor T şi stabilizarea plăcii de aterom. Plecând de la aceste considerente, studiul STABILITY (Stabilization of Atherosclerotic Plaque by Initiation of Darapladib Therapy) a fost iniţiat la pacienţii cu boală coronariană stabilă ce primeau medicaţie optimă pentru a evalua beneficiile adăugării darapladib în reducerea evenimentelor majore cardiace şi cerebro vasculare. Studiul nu a dovedit beneficiile adăugării acestei medicaţii pe end-point-urile majore (infarct miocardic, AVC) evidenţiind necesitatea existenţei dovezilor din studii clinice la medicamente utilizate experimental.
Darapladib for Suppressing Inflammation and Improving Outcomes in CAD: A Hope for STABILITY?

http://goo.gl/RNhwyU

Terapia antiplachetară duală (TAPD) după implantarea de stent activ farmacologic – riscuri şi beneficii

La momentul actual decizia de a mai continua tratamentul antiagregant dual peste 12 luni la pacienţii ce au implantat un stent activ farmacologic (DES) este controversată. Într-un studiu recent 9961 pacienţi cu DES  ce au primit TAPD pentru un an au fost randomizaţi în două grupuri: aspirină plus tienopiridină (ticlopidina, clopidogrel, prasugrel) versus placebo pentru încă 18 luni. Incidenţa trombozei intrastent a fost semnificativ mai mică la grupul TAPD versus placebo (0.4% versus 1.4%). Rata apariţiei infarctului miocardic a fost redusă la jumătate la pacienţii cu TAPD.  În concluzie deşi nu s-au observat diferenţe semnificative între grupuri cu privire la mortalitatea cardiovasculară, reducerea semnificativă a trombozei intrastent şi a infarctului miocardic asociate cu o creştere uşoară a ratei sângerărilor reprezintă un avantaj net pentru pacienţii cu TAPD. Oricum clinicianul trebuie să evalueze riscurile şi beneficiile individual la fiecare pacient şi posibil chiar după tipul de leziune şi stent.

Prolonged Dual Antiplatelet Therapy After Stent Implantation: What Are the Risks and Benefits?
http://www.jwatch.org/na36279/2014/11/16/prolonged-dual-antiplatelet-therapy-after-stent

Aniversare 10 ani a Nature Reviews Cardiology

Luna Noiembrie 2014 marchează aniversarea de 10 ani a Nature Reviews Cardiology, publicată iniţial sub denumirea Nature Clinical Practice Cardiovascular Medicine. Cu ocazia acestei aniversări revista Nature a reunit o colecţie de articole ce sintetizează progresele majore în cardiologie în ultimii 10 ani oferind în acelaşi timp o viziune despre cum va arăta cardiologia în următorii 10 ani.  Colecţia abordează teme diverse cum ar fi: boala ischemică, insuficienţa cardiacă, dislipidemiile, hipertensiunea.
Colecţia poate fi accesată la adresa:
http://www.nature.com/nrcardio/focus/tenth-anniversary/index.html

Autori

Prof. Dr. Florin Mitu

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“ Iaşi
Spital Clinic de Recuperare Iaşi

Dr. Marian Turiceanu

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“ Iaşi
Spital Clinic de Recuperare Iaşi