Monitorizarea TA la domiciliu – automăsurarea TA

Evaluarea iniţială a pacientului hipertensiv ar trebui inițial să confirme diagnosticul de hipertensiune arterială (HTA), aceasta presupunând măsurarea corectă a tensiunii arteriale (TA), constantă ce presupune importante variaţii spontane atât pe parcursul aceleiaşi zile, cât şi între zile, luni şi anotimpuri. De aceea, diagnosticul de hipertensiune arterială trebuie să se bazeze pe multiple măsurători ale tensiunii arteriale, în diferite situaţii, de-a lungul unei perioade de timp.

Se recomandă automăsurarea TA de către pacient la domiciliu, în vederea creșterii complianței la tratament, a urmăririi eficacității tratamentului și a posibilității de excludere a diagnosticului de HTA de halat alb.

Indicații clinice ale monitorizării TA în afara cabinetului în scop diagnostic sunt:

suspiciune de HTA de halat alb

  • HTA grad I în cabinet
  • valori TA mari în cabinet la indivizi fără afectare asimptomatică de organe ţintăşi cu risc cardiovascular total mic
  • suspiciune de HTA mascată
  • valori TA normal-înalte la cabinet
  • valori normale ale TA în cabinet la pacienţi cu afectare asimptomatică de organe ţintă şi risc CV total înalt
  • identificarea efectului de halat alb la pacienţii hipertensivi
  • variabilitate semnificativă a TA la cabinet în timpul aceleiaşi vizite sau la consulturi diferite
  • hipotensiunea autonomă, posturală, post-prandială, indusă de siestă sau de medicamente
  • TA crescută la cabinet la gravide sau suspiciune de pre-eclampsie
  • identificarea HTA adevărate sau a HTA fals rezistente.

Hipertensiunea arterială este definită ca valorile TAS ≥ 140 mmHg și/sau ale TAD ≥90 mmHg. La automăsurarea TA, pacientul este considerat hipertensiv de la valori ale TA peste 135/85 mmHg, valoare considerată de Ghidul European de Hipertensiune, 2013.

Se va ține mereu cont de regula celor 3:

  • 3 măsurători dimineaţa
  • 3 măsurători seara
  • 3 zile consecutive.

Factorii care influenteaza măsurarea corectă a TA sunt:

  • vorbitul în timpul măsurătorii,
  • expunerea la frig,
  • ingestia de alcool sau fumat,
  • pozitia în decubit sau sezând,
  • poziția incorectă a brațului sau
  • dimensiunea necorespunzătoare a manșetei.

Măsurătorile trebuie efectuate în condiţii de calm şi repaus fizic, în poziţie şezândă, după cinci minute de repaus, ţinând mâna la nivelul inimii în timpul măsuratorii,timp de cel puţin 3-4 zile și preferabil 7 zile consecutive, atât dimineaţa cât și seara.

Manșeta tensiometrului trebuie să acopere aproximativ două treimi din lungimea brațului (aproximativ 12-13 cm lungime).

Atunci când la automonitorizarea TA se găsesc valori mult crescute ale TA peste valoarea de 180/110 mm Hg, evaluarea completă și tratamentul trebuie instituite imediat.

Dispozitivele folosite trebuie evaluate şi validate în concordanţă cu protocoale internaţionale standardizate şi trebuie întreţinute corespunzător şi calibrate la intervale regulate de timp, cel puţin la 6 luni.

Când se măsoară tensiunea arterială trebuie acordată atenţie următoarelor aspecte:

  • dispozitive validate prin protocoale internaţionale standardizate(vezi lista dispozitivelor validate:
  • recomandarea pentru automăsurarea la domiciliu a TA este folosirea a unui tensiometru de braț, cu capacitate mare de stocare a valorilor TA, fiind ușor de citit de către medic/asistentă
  • manşetă de dimensiuni adecvate poziționată la nivelul inimii în momentul măsurătorii
  • dezumflarea automată a echipamentului ar trebui să se realizeze cu o rată de maximum 2 mmHg/s.
  • braţul în extensie şi nemişcat în momentele umflării manşetei.
  • măsurarea TA trebuie efectuată în același moment al zilei
  • cafeaua, efortul, fumatul ar trebui evitate cel puțin 30 de minute înaintea examinării.
  • pacientul să stea liniștit și să nu se miște în timpul măsurătorii
  • să nu vorbească în timpul determinării tensiunii arteriale
  • să aștepte câteva minute între două determinări consecutive
  • să consemneze valorile tensiunii arteriale într-un carnet pentru supravegherea valorilor tensionale.

Atunci când există o diferenţă semnificativă (>10 mmHg) și consecventă între valorile tensionale sistolice la nivelul celor două braţe, situaţie asociată cu un risc cardiovascular crescut, trebuie folosit pentru măsurători braţul cu valorile tensionale mai mari. O diferenţă între valorile tensionale de la nivelul braţelor este semnificativă atunci când măsurătorile sunt realizate simultan; în eventualitatea în care se înregistrează o diferenţă între valori la nivelul celor două braţe prin măsurători consecutive, aceasta poate fi datorată variabilităţii TA. La pacienţii vârstnici, diabetici sau cu alte afecţiuni în care hipotensiunea ortostatică apare frecvent sau este bănuită, se recomandă ca TA să fie măsurată la 1 min și la 3 min după trecerea din clino- în ortostatism.

Hipotensiunea ortostatică este definită ca scăderea TAS cu ≥20 mmHg sau a TAD cu ≥10 mmHg dupa 3 minute de la trecerea în poziţie ortostatică și se corelează cu un prognostic mai nefavorabil de mortalitate și evenimente cardiovasculare.

Tensiunea arterială măsurată la domiciliu este mai strâns corelată cu afectarea de organ ţintă determinată de HTA comparativ cu tensiunea măsurată în cabinet, în mod special cu hipertrofia ventriculara stangă, iar meta-analize recente indică faptul că puterea de predicţie a morbidităţii și mortalităţii CV este semnificativ mai bună în cazul monitorizarii tensiunii arteriale la domiciliu versus TA măsurată în cabinet.

Ideală ar fi existența unui jurnal corect al valorilor TA în cazul pacienților hipertensivi care își automonitorizează TA la domiciliu, pe marginea căruia se poate discuta cu medicul curant la controalele periodice sau când valorile TA se schimbă radical. Astfel, pacienții devin din ce în ce mai implicați în propriul caz și în îngrijirea afecțiunii.

Abrevieri

  • TA = tensiunea arterială
  • TAS = tensiunea arterială sistolică
  • TAD = tensiunea arterială diastolică
  • MATA = monitorizarea ambulatorie a TA
  • MDTA = monitorizarea la domiciliu a TA
  • HTA = hipertensiune arterială
  • CV = cardiovascular; 
Bibliografie: 
  1. 2013 European Society of Hypertension-European Society of Cardiology guidelines for the management of arterial hypertension. Journal of Hypertension 2013, 31:1281–1357
  2. European Society of Hypertension Practice Guidelines for home blood pressure monitoring. Journal of Human Hypertension (2010) 24, 779–785
  3. Parati G, Bilo G. Clinical relevance of day-by-day blood pressure and heart rate variability. New information from home self-measurements. Hypertension 2008; 52: 1006–1008.
  4. G. Bercu, R. Chreich. Hipertensiunea arterială sistemică. Editura Medicală Antaeus București 2006, ISBN (10) 973-87463-7-X ; ISBN (13) 978-973-87463-7-4
Autori

Dr. Mihaela Sălăgean

IUBCV „Prof. dr. C. C. Iliescu“