Meniu Închide

Prof. Maria Dorobantu, UMF „Carol Davila“

În primul rând, aș vrea să mulțumesc inimosului colectiv redacțional al revistei „Stetoscop Cardio“, revistă ce a câștigat un bine meritat prestigiu, pentru invitația de a răspunde la câteva întrebări ce vizează hipertensiunea arterială.

Mai sunt valabile țintele tratamentul antihipertensiv stabilite în anii trecuti? Sau putem vorbit despre ținte „noi“?

La întrebarea pe care, de altfel mulți și-o pun, dacă mai sunt valabile țintele tratamentului antihipertensiv stabilite în anii trecuți, răspunsul este AFIRMATIV, cel puțin până în acest moment. Aceste îndoieli au apărut odată cu publicarea rezultatelor studiului SPRINT (System Blood Pressure Intervention Trial) în anul 2015. În acest studiu au fost randomizați pacienți hipertensivi peste vârsta de 50 ani, cu risc cardiovascular adițional crescut (excluzând însă bolnavii diabetici sau pe cei cu AVC în antecedente). S-au urmărit comparativ două ținte terapeutice ale de TA sistolice (140 sau 120 mmHg). În aproape 3 ani, datorită reducerii morbi-mortalității prin insuficiența cardiacă, AVC și infarct miocardic cu aproape 30% în grupul cu TA ținta de 120 mmHg, studiul a fost oprit prematur.

Entuziasmul general a fost însă temperat de rezultatele subanalizei studiului HOPE-3 publicat anul acesta și ale metaanalizei grupului profesorului Zanchetti din 2015 care au arătat o reducere semnificativă (cu 27%) a evenimentelor cardiovasculare la hipertensivii cu risc adițional moderat și înalt prin reducerea TA la valori normale conform recomandărilor din 2013 și 2014. De altfel, aceste probleme sunt amplu dezbătute în editorialul profesorului Mancia din 2015 în Journal of Hypertension Research și al profesorului Zanchetti din paginle ultimului număr al revistei. Discuții și mai ample vor avea loc la Congresul de Hipertensiune din 15-17 septembrie 2016. Deocamdată se PĂSTREAZĂ aceleași ținte terapeutice prevăzute în ultimile ghiduri de HTA din Europa si din SUA – respectiv 140/90 mmHg.

Care sunt noutățile 2016 în terapia antihipertensivă?

Da, cea de-a treia ediție a studiului SEPHAR s-a încheiat iar rezultatele sale parțiale vor fi comunicate la cel de al 4-lea Congres al Societății Române de Hipertensiune. A fost o etapă mult mai grea decât celelalte (2005 și 2012) deoarece designul studiului a fost mult mai complex, incluzând, în afara chestionarului și a analizelor de laborator, și evaluarea posibilei afectări a organelor țintă prin ecg, ecocardiografie, eco Doppler carotidian, indice gleznă-braț. S-a determinat și consumul zilnic de sare și s-au evaluat noninvaziv parametri hemodinamici, totul pentru aproape 2.000 de subiecți. A fost un studiu eșantionat pe grupe de vârstă, sex și mediu de proveniență (42 de orașe și 42 de comune). Rezultatele nu sunt însă îmbucurătoare. Chiar dacă populația României știe mai multe despre HTA, chiar dacă boala este mai bine tratată iar controlul TA a crescut (de la 25% la 31%), prevalența HTA a crescut, obezitatea, dislipidemiile și DZ au crescut. De ce? Alimentația nesănătoasă, inclusiv consumul mare de sare, sedentarismul, stressul, se reflectă în creșterile valorilor tensionale. Numai împreună, toate societățile științifice, vom putea POATE să construim programe de PREVENȚIE PRIMARĂ, care să înceapă din copilărie și acestea să fie sprijinite de autorități.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.