Definiții esențiale
Wheezing-ul este un zgomot muzical, continuu, de tonalitate înaltă, produs prin turbulența aerului în căile aeriene intrapulmonare înguste. Este predominant expirator.
Stridor-ul este un zgomot de tonalitate înaltă, aspru, predominant inspirator, produs prin obstrucție parțială a căilor aeriene extrapulmonare (laringe, trahee).
Bronhospasmul nu este un zgomot în sine, ci fenomenul fiziopatologic care produce wheezing-ul în astm și BPOC.
Wheezing — caracteristici de auscultație
- Faza respiratorie: predominant expirator; în obstrucție severă apare și inspirator
- Localizare: difuz bilateral în astm; localizat unilateral sugerează corp străin sau tumoră
- Pitch: înalt (high-pitched) în bronhiole mici, mediu în bronhii mari
- Modificare după bronhodilatator: se ameliorează în astm, persistă în BPOC sever
Stridor — caracteristici de auscultație
- Faza respiratorie: predominant inspirator (obstrucție supraglotică), bifazic (obstrucție subglotică)
- Localizare auscultație: maxim la nivelul gâtului și traheei, nu bazal
- Context clinic: crupă, epiglotită, corp străin laringian, edem angioneurotic
- Urgență: stridor nou-apărut la adult = urgență — căutați cauza imediat
Diferențierea practică
Întrebare cheie: unde este maxim zgomotul? Dacă îl auzi cel mai bine la baze bilateral și în expir — wheezing bronșic. Dacă îl auzi la gât și în inspir — stridor. Dacă pacientul are dispnee expiratorie cu toracele imobilizat în inspir — bronhospasm sever (status asthmaticus).
Ce stetoscop ai nevoie
Pentru wheezing și stridor, orice stetoscop de calitate medie este suficient — zgomotele sunt intense și ușor de auzit. Subtilitățile (pitch exact, distribuție) necesită un Littmann Classic III sau echivalent.
